1 Disse mais Eliú:

2 Tens por direito dizeres: Maior é a minha justiça do que a de Deus?

3 Porque dizes: Que me aproveita? Que proveito tenho mais do que se eu tivera pecado?

4 Eu te darei respostas, a ti e aos teus amigos contigo.

5 Atenta para os céus, e vê; e contempla o firmamento que é mais alto do que tu.

6 Se pecares, que efetuarás contra ele? Se as tuas transgressões se multiplicarem, que lhe farás com isso?

7 Se fores justo, que lhe darás, ou que receberá ele da tua mão?

8 A tua impiedade poderia fazer mal a outro tal como tu; e a tua justiça poderia aproveitar a um filho do homem.

9 Por causa da multidão das opressões os homens clamam; clamam por socorro por causa do braço dos poderosos.

10 Mas ninguém diz: Onde está Deus meu Criador, que inspira canções durante a noite;

11 que nos ensina mais do que aos animais da terra, e nos faz mais sábios do que as aves do céu?

12 Ali clamam, porém ele não responde, por causa da arrogância os maus.

13 Certo é que Deus não ouve o grito da vaidade, nem para ela atentará o Todo-Poderoso.

14 Quanto menos quando tu dizes que não o vês. A causa está perante ele; por isso espera nele.

15 Mas agora, porque a sua ira ainda não se exerce, nem grandemente considera ele a arrogância,

16 por isso abre Jó em vão a sua boca, e sem conhecimento multiplica palavras.

1 Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis:

2 ,,Îţi închipuieşti că ai dreptate, şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu,

3 cînd zici: ,La ce-mi foloseşte, ce cîştig am că nu păcătuiesc?`

4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie, şi prietenilor tăi totodată.

5 Uită-te spre ceruri, şi priveşte! Vezi norii, cît de sus sînt faţă de tine?

6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi cînd păcatele ţi se înmulţesc, ce -I faci Lui?

7 Dacă eşti drept, ce -I dai Lui? Ce primeşte El din mîna ta?

8 Răutatea ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu foloseşte decît fiului omului.

9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora;

10 dar niciunul nu zice: ,Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea,

11 care ne învaţă mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, şi ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?`

12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mîndriei celor răi.

13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n'ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.

14 Măcarcă zici că nu -L vezi, totuş pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă -L!

15 Dar, pentru că mînia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.

16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba, şi spune o mulţime de vorbe fără rost.``