Marcos 3 - Bíblia Online

Outra vez entrou numa sinagoga, e estava ali um homem que tinha uma das mãos atrofiada. 
E observavam-no para ver se no sábado curaria o homem, a fim de o acusarem. 
E disse Jesus ao homem que tinha a mão atrofiada: Levanta-te e vem para o meio. 
Então lhes perguntou: É lícito no sábado fazer bem, ou fazer mal? salvar a vida ou matar? Eles, porém, se calaram. 
E olhando em redor para eles com indignação, condoendo-se da dureza dos seus corações, disse ao homem: Estende a tua mão. Ele estendeu, e lhe foi restabelecida. 
E os fariseus, saindo dali, entraram logo em conselho com os herodianos contra ele, para o matarem. 
Jesus, porém, se retirou com os seus discípulos para a beira do mar; e uma grande multidão dos da Galiléia o seguiu; também da Judéia, 
e de Jerusalém, da Iduméia e de além do Jordão, e das regiões de Tiro e de Sidom, grandes multidões, ouvindo falar de tudo quanto fazia, vieram ter com ele. 
Recomendou, pois, a seus discípulos que se lhe preparasse um barquinho, por causa da multidão, para que não o apertasse; 
porque tinha curado a muitos, de modo que todos quantos tinham algum mal arrojavam-se a ele para lhe tocarem. 
E os espíritos imundos, quando o viam, prostravam-se diante dele e clamavam, dizendo: Tu és o Filho de Deus. 
E ele lhes advertia com insistência que não o dessem a conhecer. 
Depois subiu ao monte, e chamou a si os que ele mesmo queria; e vieram a ele. 
Então designou doze para que estivessem com ele, e os mandasse a pregar; 
e para que tivessem autoridade de expulsar os demônios. 
Designou, pois, os doze, a saber: Simão, a quem pôs o nome de Pedro; 
Tiago, filho de Zebedeu, e João, irmão de Tiago, aos quais pôs o nome de Boanerges, que significa: Filhos do trovão; 
André, Filipe, Bartolomeu, Mateus, Tomé, Tiago, filho de Alfeu, Tadeu, Simão, o cananeu, 
e Judas Iscariotes, aquele que o traiu. 
Depois entrou numa casa. E afluiu outra vez a multidão, de tal modo que nem podiam comer. 
Quando os seus ouviram isso, saíram para o prender; porque diziam: Ele está fora de si. 
E os escribas que tinham descido de Jerusalém diziam: Ele está possesso de Belzebu; e: É pelo príncipe dos demônios que expulsa os demônios. 
Então Jesus os chamou e lhes disse por parábolas: Como pode Satanás expulsar Satanás? 
Pois, se um reino se dividir contra si mesmo, tal reino não pode subsistir; 
ou, se uma casa se dividir contra si mesma, tal casa não poderá subsistir; 
e se Satanás se tem levantado contra si mesmo, e está dividido, tampouco pode ele subsistir; antes tem fim. 
Pois ninguém pode entrar na casa do valente e roubar-lhe os bens, se primeiro não amarrar o valente; e então lhe saqueará a casa. 
Em verdade vos digo: Todos os pecados serão perdoados aos filhos dos homens, bem como todas as blasfêmias que proferirem; 
mas aquele que blasfemar contra o Espírito Santo, nunca mais terá perdão, mas será réu de pecado eterno. 
Porquanto eles diziam: Está possesso de um espírito imundo. 
Chegaram então sua mãe e seus irmãos e, ficando da parte de fora, mandaram chamá-lo. 
E a multidão estava sentada ao redor dele, e disseram-lhe: Eis que tua mãe e teus irmãos estão lá fora e te procuram. 
Respondeu-lhes Jesus, dizendo: Quem é minha mãe e meus irmãos! 
E olhando em redor para os que estavam sentados à roda de si, disse: Eis aqui minha mãe e meus irmãos! 
Pois aquele que fizer a vontade de Deus, esse é meu irmão, irmã e mãe. 

Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mîna uscată. 
Ei pîndeau pe Isus să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să -L poată învinui. 
Şi Isus a zis omului, care avea mîna uscată: ,,Scoală-te, şi stai la mijloc!`` 
Apoi le -a zis: ,,Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s'o pierzi?`` Dar ei tăceau. 
Atunci, rotindu-Şi privirile cu mînie peste ei, şi mîhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: ,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna i s'a făcut sănătoasă. 
Fariseii au ieşit afară, şi s'au sfătuit îndată cu Irodianii cum să -L piardă. 
Isus S'a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileia; şi o mare mulţime de oameni din Iudea, 
din Ierusalim, din Idumea, de dincolo de Iordan, şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, cînd a auzit tot ce făcea, a venit la El. 
Isus a poruncit ucenicilor să -I ţină la îndemînă o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. 
Căci El vindeca pe mulţi şi de aceea toţi cei ce aveau boli, se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. 
Duhurile necurate, cînd Îl vedeau, cădeau la pămînt înaintea Lui, şi strigau: ,,Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.`` 
Dar El le poruncea îndată cu totdinadinsul să nu -L facă cunoscut. 
În urmă, Isus S'a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El. 
A rînduit dintre ei doisprezece, ca să -i aibă cu Sine, şi să -i trimeată să propovăduiască. 
Le -a dat şi putere să vindece boalele şi să scoată dracii. 
Iată cei doisprezece, pe cari i -a rînduit: Simon, căruia i -a pus numele Petru; 
Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le -a pus numele Boanerghes, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Fiii tunetului;`` 
Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Cananitul, 
şi Iuda Iscarioteanul, care L -a şi vîndut. 
Au venit în casă, şi s'a adunat din nou norodul, aşa că nu puteau nici măcar să prînzească. 
Rudele lui Isus, cînd au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mîna pe El. Căci ziceau: ,,Şi -a ieşit din minţi.`` 
Şi cărturarii, cari se pogorîseră din Ierusalim, ziceau: ,,Este stăpînit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor.`` 
Isus i -a chemat la El, şi le -a zis, în pilde: ,,Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? 
Dacă o împărăţie este desbinată împotriva ei însăş, împărăţia aceea nu poate dăinui. 
Şi dacă o casă este desbinată împotriva ei însăş, casa aceea nu poate dăinui. 
Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuş, este desbinat, şi nu poate dăinui, ci s'a isprăvit cu el. 
Nimeni nu poate să intre în casa unui om tare şi să -i jăfuiască gospodăria, decît dacă a legat mai întîi pe omul acela tare; numai atunci îi va jăfui casa. 
Adevărat vă spun că toate păcatele şi toate hulele, pe cari le vor rosti oamenii, li se vor ierta; 
dar oricine va huli împotriva Duhului Sfînt, nu va căpăta iertare în veac: ci este vinovat de un păcat vecinic.`` 
Aceasta, pentrucă ei ziceau: ,,Are un duh necurat.`` 
Atunci au venit mama şi fraţii Lui, şi, stînd afară, au trimes să -L cheme. 
Mulţimea şedea în jurul Lui, cînd I-au spus: ,,Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sînt afară şi Te caută.`` 
El a răspuns: ,,Cine este mama Mea, şi fraţii Mei?`` 
Apoi, aruncîndu-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: ,,Iată,`` a zis El, ,,mama Mea şi fraţii Mei! 
Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.`` 

Marcos 4