Salmos 105 - Bíblia Online

Dai graças ao Senhor; invocai o seu nome; fazei conhecidos os seus feitos entre os povos. 
Cantai-lhe, cantai-lhe louvores; falai de todas as suas maravilhas. 
Gloriai-vos no seu santo nome; regozije-se o coração daqueles que buscam ao Senhor. 
Buscai ao Senhor e a sua força; buscai a sua face continuamente. 
Lembrai-vos das maravilhas que ele tem feito, dos seus prodígios e dos juízos da sua boca, 
vós, descendência de Abraão, seu servo, vós, filhos de Jacó, seus escolhidos. 
Ele é o Senhor nosso Deus; os seus juízos estão em toda a terra. 
Lembra-se perpetuamente do seu pacto, da palavra que ordenou para mil gerações; 
do pacto que fez com Abraão, e do seu juramento a Isaque; 
o qual ele confirmou a Jacó por estatuto, e a Israel por pacto eterno, 
dizendo: A ti darei a terra de Canaã, como porção da vossa herança. 
Quando eles eram ainda poucos em número, de pouca importância, e forasteiros nela, 
andando de nação em nação, dum reino para outro povo, 
não permitiu que ninguém os oprimisse, e por amor deles repreendeu reis, dizendo: 
Não toqueis nos meus ungidos, e não maltrateis os meus profetas. 
Chamou a fome sobre a terra; retirou-lhes todo o sustento do pão. 
Enviou adiante deles um varão; José foi vendido como escravo; 
feriram-lhe os pés com grilhões; puseram-no a ferro, 
até o tempo em que a sua palavra se cumpriu; a palavra do Senhor o provou. 
O rei mandou, e fez soltá-lo; o governador dos povos o libertou. 
Fê-lo senhor da sua casa, e governador de toda a sua fazenda, 
para, a seu gosto, dar ordens aos príncipes, e ensinar aos anciãos a sabedoria. 
Então Israel entrou no Egito, e Jacó peregrinou na terra de Cam. 
E o Senhor multiplicou sobremodo o seu povo, e o fez mais poderoso do que os seus inimigos. 
Mudou o coração destes para que odiassem o seu povo, e tratassem astutamente aos seus servos. 
Enviou Moisés, seu servo, e Arão, a quem escolhera, 
os quais executaram entre eles os seus sinais e prodígios na terra de Cam. 
Mandou à escuridão que a escurecesse; e foram rebeldes à sua palavra. 
Converteu-lhes as águas em sangue, e fez morrer os seus peixes. 
A terra deles produziu rãs em abundância, até nas câmaras dos seus reis. 
Ele falou, e vieram enxames de moscas em todo o seu termo. 
Deu-lhes saraiva por chuva, e fogo abrasador na sua terra. 
Feriu-lhes também as vinhas e os figueirais, e quebrou as árvores da sua terra. 
Ele falou, e vieram gafanhotos, e pulgões em quantidade inumerável, 
que comeram toda a erva da sua terra, e devoraram o fruto dos seus campos. 
Feriu também todos os primogênitos da terra deles, as primícias de toda a sua força. 
E fez sair os israelitas com prata e ouro, e entre as suas tribos não havia quem tropeçasse. 
O Egito alegrou-se quando eles saíram, porque o temor deles o dominara. 
Estendeu uma nuvem para os cobrir, e um fogo para os alumiar de noite. 
Eles pediram, e ele fez vir codornizes, e os saciou com pão do céu. 
Fendeu a rocha, e dela brotaram águas, que correram pelos lugares áridos como um rio. 
Porque se lembrou da sua santa palavra, e de Abraão, seu servo. 
Fez sair com alegria o seu povo, e com cânticos de júbilo os seus escolhidos. 
Deu-lhes as terras das nações, e eles herdaram o fruto do trabalho dos povos, 
para que guardassem os seus preceitos, e observassem as suas leis. Louvai ao Senhor 

Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui! Faceţi cunoscut printre popoare isprăvile Lui! 
Cîntaţi, cîntaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui! 
Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfînt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul! 
Alergaţi la Domnul şi la sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui! 
Aduceţi-vă aminte de semnele minunate pe cari le -a făcut, de minunile şi de judecăţile rostite de gura Lui, 
sămînţă a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleşii Săi! 
Domnul este Dumnezeul nostru: Judecăţile Lui se aduc la îndeplinire pe tot pămîntul. 
El Îşi aduce aminte totdeauna de legămîntul Lui, de făgăduinţele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om, 
de legămîntul, pe care l -a încheiat cu Avraam, şi de jurămîntul, pe care l -a făcut lui Issac; 
El l -a făcut lege pentru Iacov, legămînt vecinic pentru Israel, 
zicînd: ,,Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire, care v'a căzut la sorţ.`` 
Pe atunci ei erau puţini la număr, foarte puţini la număr, şi străini în ţară; 
mergeau dela un neam la altul, şi de la o împărăţie la un alt popor; 
dar n'a dat voie nimănui să -i asuprească, şi a pedepsit împăraţi din pricina lor. 
,,Nu vă atingeţi de unşii Mei, -a zis El-şi nu faceţi rău proorocilor Mei!`` 
A chemat foametea asupra ţării, şi a tăiat orice mijloc de trai. 
Le -a trimes înainte pe un om; Iosif a fost vîndut ca rob. 
I-au strîns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare, 
pînă la vremea cînd s'a întîmplat ce vestise el, şi pînă cînd l -a încercat Cuvîntul Domnului. 
Atunci împăratul a trimes să -i scoată lanţurile, şi stăpînitorul popoarelor l -a izbăvit. 
L -a pus domn peste casa lui, şi dregătorul tuturor averilor lui, 
ca să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrînii lui înţelepciunea. 
Atunci Israel a venit în Egipt, şi Iacov a locuit în ţara lui Ham. 
Domnul a înmulţit pe poporul Său foarte mult, şi l -a făcut mai puternic decît protivnicii lui. 
Acestora le -a schimbat inima, pînă acolo că au urît pe poporul Lui, şi s'au purtat mişeleşte cu robii Săi. 
A trimes pe robul Său Moise, şi pe Aaron, pe care -l alesese. 
Prin puterea Lui, ei au făcut semne minunate în mijlocul lor, au făcut minuni în ţara lui Ham. 
A trimes întunerec şi a adus negura, ca să nu fie neascultători la Cuvîntul Lui. 
Le -a prefăcut apele în sînge, şi a făcut să le piară toţi peştii. 
Ţara lor a forfotit de broaşte, pînă în odăile împăraţilor lor. 
El a zis, şi au venit muşte otrăvitoare, păduchi pe tot ţinutul lor. 
În loc de ploaie le -a dat grindină, şi flăcări de foc în ţara lor. 
Le -a bătut viile şi smochinii, şi a sfărîmat copacii din ţinutul lor. 
El a zis, şi au venit lăcuste, lăcuste fără număr, 
cari au mîncat toată iarba din ţară, şi au mistuit roadele de pe cîmpiile lor. 
A lovit pe toţi întîii născuţi din ţara lor, toată pîrga puterii lor. 
A scos pe poporul Său cu argint şi aur, şi niciunul n'a şovăit dintre seminţiile Lui. 
Egiptenii s'au bucurat de plecarea lor, căci îi apucase groaza de ei. 
A întins un nor, ca să -i acopere, şi focul, ca să lumineze noaptea. 
La cererea lor, a trimes prepeliţe, şi i -a săturat cu pîne din cer. 
A deschis stînca, şi au curs ape, cari s-au vărsat ca un rîu în locurile uscate. 
Căci Şi -a adus aminte de Cuvîntul Lui cel sfînt, şi de robul Său Avraam. 
A scos pe poporul Său cu veselie, pe aleşii Săi în mijlocul strigătelor de bucurie. 
Le -a dat pămînturile neamurilor, şi au pus stăpînire pe rodul muncii popoarelor, 
ca să păzească poruncile Lui, şi să ţină legile Lui. Lăudaţi pe Domnul! 

Salmos 106