1 O que ama a instrução ama o conhecimento, mas o que odeia a repreensão é estúpido.

2 O homem de bem alcançará o favor do Senhor, mas ao homem de intenções perversas ele condenará.

3 O homem não se estabelecerá pela impiedade, mas a raiz dos justos não será removida.

4 A mulher virtuosa é a coroa do seu marido, mas a que o envergonha é como podridão nos seus ossos.

5 Os pensamentos dos justos são retos, mas os conselhos dos ímpios, engano.

6 As palavras dos ímpios são ciladas para derramar sangue, mas a boca dos retos os livrará.

7 Os ímpios serão transtornados e não subsistirão, mas a casa dos justos permanecerá.

8 Cada qual será louvado segundo o seu entendimento, mas o perverso de coração estará em desprezo.

9 Melhor é o que se estima em pouco, e tem servos, do que o que se vangloria e tem falta de pão.

10 O justo tem consideração pela vida dos seus animais, mas as afeições dos ímpios são cruéis.

11 O que lavra a sua terra se fartará de pão; mas o que segue os ociosos é falto de juízo.

12 O ímpio deseja a rede dos maus, mas a raiz dos justos produz o seu fruto.

13 O ímpio se enlaça na transgressão dos lábios, mas o justo sairá da angústia.

14 O homem será saciado de bem pelo fruto da sua boca, e da obra das suas mãos o homem receberá a recompensa.

15 O caminho do insensato é reto aos seus próprios olhos, mas o que dá ouvidos ao conselho é sábio.

16 A ira do insensato se conhece no mesmo dia, mas o prudente encobre a afronta.

17 O que diz a verdade manifesta a justiça, mas a falsa testemunha diz engano.

18 Há alguns que falam como que espada penetrante, mas a língua dos sábios é saúde.

19 O lábio da verdade permanece para sempre, mas a língua da falsidade, dura por um só momento.

20 No coração dos que maquinam o mal há engano, mas os que aconselham a paz têm alegria.

21 Nenhum agravo sobrevirá ao justo, mas os ímpios ficam cheios de mal.

22 Os lábios mentirosos são abomináveis ao Senhor, mas os que agem fielmente são o seu deleite.

23 O homem prudente encobre o conhecimento, mas o coração dos tolos proclama a estultícia.

24 A mão dos diligentes dominará, mas os negligentes serão tributários.

25 A ansiedade no coração deixa o homem abatido, mas uma boa palavra o alegra.

26 O justo é mais excelente do que o seu próximo, mas o caminho dos ímpios faz errar.

27 O preguiçoso deixa de assar a sua caça, mas ser diligente é o precioso bem do homem.

28 Na vereda da justiça está a vida, e no caminho da sua carreira não há morte.

1 Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

2 Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

3 Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

5 Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

6 Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

7 Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

9 Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

11 Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

13 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

14 Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

15 Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

16 Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

17 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

18 Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

20 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

21 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

23 Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

24 Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

25 Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

27 Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

28 Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -