1 He that separateth himself seeketh his own desire,
And rageth against all sound wisdom.
2 A fool hath no delight in understanding,
But only that his heart may reveal itself.
3 When the wicked cometh, there cometh also contempt,
And with ignominy cometh reproach.
4 The words of a man’s mouth are as deep waters;
The wellspring of wisdom is as a flowing brook.
5 To respect the person of the wicked is not good,
Nor to turn aside the righteous in judgment.
6 A fool’s lips enter into contention,
And his mouth calleth for stripes.
7 A fool’s mouth is his destruction,
And his lips are the snare of his soul.
8 The words of a whisperer are as dainty morsels,
And they go down into the innermost parts.
9 He also that is slack in his work
Is brother to him that is a destroyer.
10 The name of Jehovah is a strong tower;
The righteous runneth into it, and is safe.
11 The rich man’s wealth is his strong city,
And as a high wall in his own imagination.
12 Before destruction the heart of man is haughty;
And before honor goeth humility.
13 He that giveth answer before he heareth,
It is folly and shame unto him.
14 The spirit of a man will sustain his infirmity;
But a broken spirit who can bear?
15 The heart of the prudent getteth knowledge;
And the ear of the wise seeketh knowledge.
16 A man’s gift maketh room for him,
And bringeth him before great men.
17 He that pleadeth his cause first seemeth just;
But his neighbor cometh and searcheth him out.
18 The lot causeth contentions to cease,
And parteth between the mighty.
19 A brother offended is harder to be won than a strong city;
And such contentions are like the bars of a castle.
20 A man’s belly shall be filled with the fruit of his mouth;
With the increase of his lips shall he be satisfied.
21 Death and life are in the power of the tongue;
And they that love it shall eat the fruit thereof.
22 Whoso findeth a wife findeth a good thing,
And obtaineth favor of Jehovah.
23 The poor useth entreaties;
But the rich answereth roughly.
24 He that maketh many friends doeth it to his own destruction;
But there is a friend that sticketh closer than a brother.
1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -
2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -
3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -
4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -
5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -
6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -
7 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -
8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
9 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -
10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -
11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -
12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -
13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -
14 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -
15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -
16 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -
17 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -
18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -
19 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -
20 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -
21 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -
22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -
23 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -
24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -