1 My heart is fixed, O God;
I will sing, yea, I will sing praises, even with my glory.
2 Awake, psaltery and harp:
I myself will awake right early.
3 I will give thanks unto thee, O Jehovah, among the peoples;
And I will sing praises unto thee among the nations.
4 For thy lovingkindness is great above the heavens;
And thy truth reacheth unto the skies.
5 Be thou exalted, O God, above the heavens,
And thy glory above all the earth.
6 That thy beloved may be delivered,
Save with thy right hand, and answer us.
7 God hath spoken in his holiness: I will exult;
I will divide Shechem, and mete out the valley of Succoth.
8 Gilead is mine; Manasseh is mine;
Ephraim also is the defence of my head;
Judah is my sceptre.
9 Moab is my washpot;
Upon Edom will I cast my shoe;
Over Philistia will I shout.
10 Who will bring me into the fortified city?
Who hath led me unto Edom?
11 Hast not thou cast us off, O God?
And thou goest not forth, O God, with our hosts.
12 Give us help against the adversary;
For vain is the help of man.
13 Through God we shall do valiantly:
For he it is that will tread down our adversaries.
1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!
2 Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.
3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.
4 Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.
5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!
6 Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!
7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;
8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;
9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!``
10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?
11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.
13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.