1 My soul waiteth in silence for God only:
From him cometh my salvation.
2 He only is my rock and my salvation:
He is my high tower; I shall not be greatly moved.
3 How long will ye set upon a man,
That ye may slay him, all of you,
Like a leaning wall, like a tottering fence?
4 They only consult to thrust him down from his dignity;
They delight in lies;
They bless with their mouth, but they curse inwardly. [Selah
5 My soul, wait thou in silence for God only;
For my expectation is from him.
6 He only is my rock and my salvation:
He is my high tower; I shall not be moved.
7 With God is my salvation and my glory:
The rock of my strength, and my refuge, is in God.
8 Trust in him at all times, ye people;
Pour out your heart before him:
God is a refuge for us. [Selah
9 Surely men of low degree are vanity, and men of high degree are a lie:
In the balances they will go up;
They are together lighter than vanity.
10 Trust not in oppression,
And become not vain in robbery:
If riches increase, set not your heart thereon.
11 God hath spoken once,
Twice have I heard this,
That power belongeth unto God.
12 Also unto thee, O Lord, belongeth lovingkindness;
For thou renderest to every man according to his work.
1 (Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.) Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; dela El îmi vine ajutorul.
2 Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.
3 Pînă cînd vă veţi năpusti asupra unui om, pînă cînd veţi căuta cu toţii să -l doborîţi ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?
4 Da, ei pun la cale să -l doboare din înălţimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -
5 Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci dela El îmi vine nădejdea.
6 Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.
7 Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea; în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost.
8 Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -
9 Da, o nimica sînt fiii omului! Minciună sînt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi la olaltă, ar fi mai uşori decît o suflare
10 Nu vă încredeţi în asuprire, şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire; cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11 Odată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că ,,Puterea este a lui Dumnezu.``
12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.