1 Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon.
2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul,
3 mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele!
4 Trage-mă după tine! Şi haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul! Pe drept eşti iubit.
5 Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sînt corturile Chedarului, şi cum sînt covoarele lui Solomon.
6 Nu vă uitaţi că sînt aşa de negricioasă, căci m'a ars soarele. Fiii mamei mele s'au mîniat pe mine, şi m'au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n'am păzit -o.
7 Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi? -
8 Dacă nu ştii, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieşi pe urmele oilor, şi paşte-ţi iezii lîngă colibele păstorilor.
9 Cu iapa înhămată la carăle lui Faraon, te asemăn eu pe tine, scumpa mea.
10 Ce frumoşi îţi sînt obrajii în mijlocul lănţişoarelor dela gît, şi ce frumos îţi este gîtul în mijlocul şirurilor de mărgăritare!
11 Îţi vom face deci lănţişoare de aur, cu stropituri de argint. -
12 Cît stă împăratul la masa lui, nardul meu îşi răspîndeşte mirosul.
13 Prea iubitul meu îmi este ca un mănunchi de mir, care se odihneşte între ţîţele mele.
14 Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniţă, din viile din En-Ghedi. -
15 Ce frumoasă eşti, iubito, uite ce frumoasă eşti, cu ochii tăi de porumbiţă! -
16 Ce frumos eşti, prea iubitule, ce plăcut eşti! Verdeaţa este patul nostru! -
17 Cedrii sînt grinzile caselor noastre, şi chiparoşii sînt pardoselele noastre. -
1 Die hooglied van Salomo.
2 Laat hy my kus met kusse van sy mond; want u liefde is kosteliker as wyn.
3 U salf is aangenaam van geur, u naam is soos salf wat uitgegiet is; daarom het die jonkvroue u lief.
4 Trek my agter u aan, laat ons gou maak! Die koning het my in sy binnekamers gebring. Ons wil juig en ons in u verheug, ons wil u liefde prys meer as wyn. Met reg het hulle u lief.
5 Ek is bruin gebrand maar lieflik, o dogters van Jerusalem, soos die tente van Kedar, soos die gordyne van Salomo.
6 Moenie na my kyk omdat ek so bruinerig is, omdat die son my verbrand het nie: die seuns van my moeder was toornig op my; hulle het my aangestel as oppasser van die wingerde; my eie wingerd het ek nie opgepas nie.
7 Vertel my tog, my sielsbeminde, waar laat u wei, waar laat u smiddags die vee lê en rus? Want waarom sou ek wees soos een wat haar met 'n sluier toedraai by die kuddes van u metgeselle?
8 As u dit self nie weet nie, mooiste onder die vroue, gaan dan uit op die spore van die skape en laat u bokkies wei by die hutte van die herders.
9 Met die perde voor 'n wa van Farao vergelyk ek u, my vriendin!
10 Lieflik is u wange tussen die kettinkies, u hals in die snoere.
11 Ons sal vir u goue kettinkies maak met silwerknoppe.
12 So lank as die koning aan sy tafel was, het my nardus sy geur gegee.
13 My beminde is vir my 'n bossie mirre wat tussen my borste rus.
14 My beminde is vir my 'n tros henna-blomme in die wingerde van Ângedi.
15 Hoe mooi is u tog, my vriendin! Hoe mooi is u tog, u oë is soos duiwe!
16 Hoe mooi is u tog, my beminde, ja lieflik; ook is ons bed in die groenigheid.
17 Die balke van ons huise is seders, ons paneelwerk sipresse.