1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -
3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -
5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -
6 Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -
7 Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -
8 Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -
9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -
10 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -
11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
12 Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -
13 Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
14 Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.
15 Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -
16 Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.
17 Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.
18 Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,
19 aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -
20 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
21 După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.
22 Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.
24 Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25 Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
26 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
27 Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
28 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -
1 Soos sneeu in die somer en soos reën in die oestyd, so pas eer nie by 'n dwaas nie.
2 Soos die voëltjie wegfladder, soos die swaweltjie wegvlieg, so is 'n vervloeking sonder oorsaak: dit kom nie uit nie.
3 'n Sweep is vir die perd, 'n toom vir die esel en 'n roede vir die rug van die dwase.
4 Antwoord 'n dwaas nie na sy sotheid nie, sodat jy ook nie net soos hy word nie.
5 Antwoord 'n dwaas na sy sotheid, sodat hy nie wys is in sy eie oë nie.
6 Hy kap sy voete af, hy ly onreg, wat 'n boodskap stuur deur middel van 'n dwaas.
7 Soos die bene van 'n lamme slap afhang, so is 'n spreuk in die mond van die dwase.
8 Soos een wat 'n klip in 'n slinger vasbind, so is hy wat eer gee aan 'n dwaas.
9 Soos 'n doring wat in die hand van 'n dronkaard geraak het, so is 'n spreuk in die mond van die dwase.
10 Soos 'n skutter wat alles in gevaar bring, is hy wat 'n dwaas huur, sowel as hy wat verbygangers huur.
11 Soos 'n hond wat na sy uitbraaksel teruggaan, is 'n dwaas wat sy sotheid weer ophaal.
12 Het jy 'n man gesien wat wys is in sy eie oë? Daar is meer hoop vir 'n dwaas as vir hom.
13 Die luiaard sê: Daar is 'n leeu op die pad, 'n leeu op die pleine.
14 'n Deur draai rond op sy skarniere, so die luiaard op sy bed.
15 Het die luiaard sy hand in die skottel gesteek, hy is te moeg om dit na sy mond terug te bring.
16 Die luiaard is wyser in sy eie oë as sewe wat verstandig antwoord.
17 Hy wat 'n verbylopende hond aan die ore gryp, is een wat hom vererg oor 'n twis wat hom nie aangaan nie.
18 Soos een wat onverskillig vuurpyle, dodelike pyle afskiet,
19 so is die man wat sy naaste bedrieg en sê: Ek speel somaar.
20 Deur gebrek aan hout gaan die vuur dood, en as daar geen kwaadstoker is nie, bedaar die twis.
21 Soos kole die gloed en hout die vuur laat opvlam, so is 'n twisgierige man om 'n twis aan te hits.
22 Die woorde van 'n kwaadstoker is soos lekkernye, en dit gly af na die kamers van die binneste.
23 Silwerskuim waarmee 'n potskerf oorgetrek is -- so is gloeiende lippe en 'n slegte hart.
24 Die hater veins met sy lippe, maar in sy binneste koester hy bedrog.
25 As hy sy stem lieflik maak, vertrou hom nie; want sewe gruwels is in sy hart.
26 Al verberg die haat homself in bedrog, sy boosheid word in die vergadering openbaar.
27 Wie 'n kuil grawe, sal daarin val; en hy wat 'n klip rol, dit sal na hom terugkom.
28 'n Valse tong haat die wat hy verbrysel het, en 'n gladde mond bewerk ondergang.