1 (O rugăciune a lui David.) Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele, pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute!
2 Să se arate dreptatea mea înaintea Ta, şi să privească ochii Tăi neprihănirea mea!
3 Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea şi gîndesc.
4 Cît priveşte legăturile cu oamenii, eu, după cuvîntul buzelor Tale, mă feresc de calea celor asupritori;
5 paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale, şi nu mi se clatină picioarele.
6 Strig către Tine, căci m'asculţi, Dumnezeule! Pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvîntul meu!
7 Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost, şi -i izbăveşti de protivnicii lor, prin dreapta Ta!
8 Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale,
9 de cei răi, cari mă prigonesc, de vrăjmaşii mei de moarte, cari mă împresoară.
10 Ei îşi închid inima, au cuvintele semeţe în gură.
11 Se ţin de paşii mei, mă înconjoară chiar, mă pîndesc ca să mă trîntească la pămînt.
12 Parcă ar fi un leu lacom după pradă, un pui de leu, care stă la pîndă în culcuşul lui.
13 Scoală-te, Doamne, ieşi înaintea vrăjmaşului, doboară -l! Izbăveşte-mă de cel rău cu sabia Ta!
14 Scapă-mă de oameni, cu mîna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia, cari îşi au partea lor în viaţa aceasta, şi cărora le umpli pîntecele cu bunătăţile Tale. Copiii lor sînt sătui şi prisosul lor îl lasă pruncilor lor.
15 Dar eu, în nevinovăţia mea, voi vedea Faţa Ta: cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.
1 HERE, hoor 'n regverdige saak, let op my smeking; luister tog na my gebed met onbedrieglike lippe.
2 Laat my reg van u aangesig uitgaan; laat u oë regverdig sien.
3 U het my hart getoets, dit in die nag ondersoek, U het my gekeur, U vind niks nie; wat ek ook dink, my mond oortree nie.
4 Aangaande die handelinge van die mens, ,k het deur die woord van u lippe die paaie van die geweldenaar vermy.
5 My gange het vasgehou aan u spore, my voetstappe het nie gewankel nie.
6 Ek roep U aan, want U verhoor my, o God! Neig u oor tot my, luister na my woord!
7 Maak u gunsbewyse wonderbaar, o verlosser van die wat by u regterhand skuil vir teëstanders!
8 Bewaar my soos 'n oogappel; verberg my in die skaduwee van u vleuels
9 teen die goddelose wat my geweld aandoen, my doodsvyande wat my omring.
10 Hulle het hul gevoel afgesluit; met hul mond spreek hulle hoogmoedig.
11 Nou het hulle ons in ons gang omsingel; hulle rig hul oë daarop om ons op die grond uit te strek.
12 Hy is soos 'n leeu wat begerig is om te verskeur, en soos 'n jong leeu wat in skuilplekke klaar lê.
13 Staan op, HERE, gaan hom tegemoet, werp hom neer; red my van die goddelose met u swaard;
14 met u hand van die manne, o HERE, van die manne wie se deel in die lewe uit die wêreld is en wie se buik U vul met u verborge skat; wie se seuns daarvan nog sat is, wat weer hul oorskot aan hulle kinders laat agterbly.
15 Maar ek sal u aangesig in geregtigheid aanskou; ek sal versadig word met u beeld as ek wakker word.