1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul, şi a zis:
2 ,,Se cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vînt de răsărit?
3 Să se apere prin cuvinte cari n'ajută la nimic, şi prin cuvîntări cari nu slujesc la nimic?
4 Tu nimiceşti chiar şi frica de Dumnezeu, nimiceşti orice simţire de evlavie faţă de Dumnezeu.
5 Nelegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.
6 Nu eu, ci gura ta te osîndeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.
7 Tu eşti omul care s'a născut întîi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?
8 Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; şi ai sorbit din ele înţelepciune pentru tine?
9 Ce ştii tu şi să nu ştim şi noi? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n'o avem şi noi?
10 Între noi sînt peri albi, bătrîni, oameni mai înziliţi decît tatăl tău.
11 Puţin lucru sînt mîngîierile lui Dumnezeu pentru tine, şi cuvintele cari-ţi vorbesc atît de blînd?...
12 Încotro te trage inima, şi ce înseamnă această privire ţintă a ochilor tăi?
13 Ce! împotriva lui Dumnezeu îţi îndrepţi tu mînia, şi-ţi ies din gură cuvinte ca acestea?
14 ,Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?
15 Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sînt curate înaintea Lui,
16 cu cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!
17 Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,
18 ce au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei, auzind dela părinţii lor,
19 cărora singuri li se dăduse ţara, şi printre cari nici un străin nu venise încă.
20 ,Omul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de cari are parte cel nelegiuit.
21 Ţipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
22 El nu trage nădejde să scape de întunerec, vede sabia care -l ameninţă;
23 aleargă încoace şi încolo să caute pîne, ştie că -l aşteaptă ziua întunerecului.
24 Necazul şi neliniştea îl înspăimîntă, şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.
25 Căci a ridicat mîna împotriva lui Dumnezeu, s'a împotrivit Celui Atot Puternic,
26 şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
27 Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză,
28 şi locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate.
29 Nu se va mai îmbogăţi, averea nu -i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pămînt.
30 Nu va putea ieşi din întunerec, flacăra îi va arde mlădiţele, şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.
31 Dacă se încrede în rău, se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.
32 Ea va veni înainte de capătul zilelor lui, şi ramura lui nu va mai înverzi.
33 Va fi ca o viţă despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.
34 Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, şi cortul omului stricat îl va mînca focul.
35 El zămisleşte răul şi naşte răul: în sînul lui coace roade cari -l înşeală.```
1 And Eliphaz the Temanite made answer and said,
2 Will a wise man make answer with knowledge of no value, or will he give birth to the east wind?
3 Will he make arguments with words in which is no profit, and with sayings which have no value?
4 Truly, you make the fear of God without effect, so that the time of quiet worship before God is made less by your outcry.
5 For your mouth is guided by your sin, and you have taken the tongue of the false for yourself.
6 It is by your mouth, even yours, that you are judged to be in the wrong, and not by me; and your lips give witness against you.
7 Were you the first man to come into the world? or did you come into being before the hills?
8 Were you present at the secret meeting of God? and have you taken all wisdom for yourself?
9 What knowledge have you which we have not? is there anything in your mind which is not in ours?
10 With us are men who are grey-haired and full of years, much older than your father.
11 Are the comforts of God not enough for you, and the gentle word which was said to you?
12 Why is your heart uncontrolled, and why are your eyes lifted up;
13 So that you are turning your spirit against God, and letting such words go out of your mouth?
14 What is man, that he may be clean? and how may the son of woman be upright?
15 Truly, he puts no faith in his holy ones, and the heavens are not clean in his eyes;
16 How much less one who is disgusting and unclean, a man who takes in evil like water!
17 Take note and give ear to my words; and I will say what I have seen:
18 (The things which wise men have got from their fathers, and have not kept secret from us;
19 For only to them was the land given, and no strange people were among them:)
20 The evil man is in pain all his days, and the number of the years stored up for the cruel is small.
21 A sound of fear is in his ears; in time of peace destruction will come on him:
22 He has no hope of coming safe out of the dark, and his fate will be the sword;
23 He is wandering about in search of bread, saying, Where is it? and he is certain that the day of trouble is ready for him:
24 He is greatly in fear of the dark day, trouble and pain overcome him:
25 Because his hand is stretched out against God, and his heart is lifted up against the Ruler of all,
26 Running against him like a man of war, covered by his thick breastplate; even like a king ready for the fight,
27 Because his face is covered with fat, and his body has become thick;
28 And he has made his resting-place in the towns which have been pulled down, in houses where no man had a right to be, whose fate was to become masses of broken walls.
29 He does not get wealth for himself, and is unable to keep what he has got; the heads of his grain are not bent down to the earth.
30 He does not come out of the dark; his branches are burned by the flame, and the wind takes away his bud.
31 Let him not put his hope in what is false, falling into error: for he will get deceit as his reward.
32 His branch is cut off before its time, and his leaf is no longer green.
33 He is like a vine whose grapes do not come to full growth, or an olive-tree dropping its flowers.
34 For the band of the evil-doers gives no fruit, and the tents of those who give wrong decisions for reward are burned with fire.
35 Evil has made them with child, and they give birth to trouble; and the fruit of their body is shame for themselves.