1 S'au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.
2 Şi au început să -L pîrască, şi să zică: ,,Pe omul acesta l-am găsit aţîţînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, şi zicînd că el este Hristosul, Împăratul.``
3 Pilat L -a întrebat: ,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da``, i -a răspuns Isus, ,,sînt.``
4 Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: ,,Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.``
5 Dar ei stăruiau şi mai mult, şi ziceau: ,,Întărîtă norodul, şi învaţă pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.``
6 Cînd a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.
7 Şi cînd a aflat că este de supt stăpînirea lui Irod, L -a trimes la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.
8 Irod, cînd a văzut pe Isus, s'a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să -L vadă făcînd vreo minune.
9 I -a pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic.
10 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo, şi -L pîrau cu înferbîntare.
11 Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, dupăce şi -a bătut joc de El, şi L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat.
12 În ziua aceea, Irod şi Pilat s'au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.
13 Pilat a strîns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod,
14 şi le -a zis: ,,Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţîţă norodul la răscoală. Şi iată că, dupăce l-am cercetat cu deamăruntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de cari -l pîrîţi.
15 Nici Irod nu i -a găsit nici o vină, căci ni l -a trimes înapoi; şi iată că omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte.
16 Eu deci, după ce voi pune să -l bată, îi voi da drumul.``
17 La fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.
18 Ei au strigat cu toţii într'un glas: ,,La moarte cu omul acesta, şi slobozeşte-ne pe Baraba!``
19 Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.
20 Pilat le -a vorbit din nou, cu gînd să dea drumul lui Isus.
21 Dar ei au strigat: ,,Răstigneşte -L, răstigneşte -L!``
22 Pilat le -a zis pentru a treia oară: ,,Dar ce rău a făcut? Eu n'am găsit nici o vină de moarte în El. Aşa că, dupăce voi pune să -L bată, Îi voi da drumul.``
23 Dar ei strigau în gura mare, şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.
24 Pilat a hotărît să li se împlinească cererea.
25 Le -a slobozit pe celce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor, şi pe care -l cereau ei; iar pe Isus L -a dat în mînile lor, ca să-şi facă voia cu El.
26 Pe cînd Îl duceau să -L răstignească, au pus mîna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea dela cîmp; şi i-au pus crucea în spinare, ca s'o ducă după Isus.
27 În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, cari se boceau, îşi băteau pieptul, şi se tînguiau după El.
28 Isus S'a întors spre ele, şi a zis: ,,Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine; ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri.
29 Căci iată vor veni zile, cînd se va zice: ,Ferice de cele sterpe, ferice de pîntecele cari n'au născut, şi de ţîţele cari n'au alăptat!`
30 Atunci vor începe să zică munţilor: ,Cădeţi peste noi!` Şi dealurilor: ,Acoperiţi-ne!`
31 Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?``
32 Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, cari trebuiau omorîţi împreună cu Isus.
33 Cînd au ajuns la locul, numit ,,Căpăţîna``, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stînga.
34 Isus zicea: ,,Tată, iartă -i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.
35 Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau: ,,Pe alţii i -a mîntuit; să Se mîntuiască pe Sine însuş, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.``
36 Ostaşii de asemenea îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet,
37 şi -I ziceau: ,,Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi!``
38 Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti: ,,Acesta este Împăratul Iudeilor.``
39 Unul din tîlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea: ,,Nu eşti Tu Hristosul? Mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mîntuieşte-ne şi pe noi!``
40 Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis: ,,Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă?
41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.``
42 Şi a zis lui Isus: ,,Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!``
43 Isus a răspuns: ,,Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.``
44 Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s'a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.
45 Soarele s'a întunecat, şi perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt prin mijloc.
46 Isus a strigat cu glas tare: ,,Tată, în mînile Tale Îmi încredinţez duhul!`` Şi cînd a zis aceste vorbe Şi -a dat duhul.
47 Sutaşul, cînd a văzut ce se întîmplase, a slăvit pe Dumnezeu, şi a zis: ,,Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!``
48 Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s'a întors, bătîndu-se în piept.
49 Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, cari -L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.
50 Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,
51 care nu luase parte la sfatul şi hotărîrea celorlalţi. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
52 Omul acesta s'a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus.
53 L -a dat jos de pe cruce, L -a înfăşurat într'o pînză de in, şi L -a pus într'un mormînt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.
54 Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.
55 Femeile, cari veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormîntul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,
56 s'au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s'au odihnit, după Lege.
1 And they all went and took him before Pilate.
2 And they made statements against him, saying, This man has to our knowledge been teaching our nation to do wrong, and not to make payment of taxes to Caesar, even saying that he himself is Christ, a king.
3 And Pilate said to him, Are you the King of the Jews? And he said in answer, You say so.
4 And Pilate said to the chief priests and the people, In my opinion this man has done no wrong.
5 But they became more violent than before, saying, He has made trouble among the people, teaching through all Judaea from Galilee to this place.
6 But at these words Pilate said, Is the man a Galilaean?
7 And when he saw that he was under the authority of Herod, he sent him to Herod, who was in Jerusalem himself at that time.
8 Now when Herod saw Jesus he was very glad, having for a long time had a desire to see him, for he had had accounts of him, and was hoping to see some wonders done by him.
9 And he put a great number of questions to him, but he said nothing.
10 And the chief priests and the scribes were there, making statements against him violently.
11 And Herod, with the men of his army, put shame on him and made sport of him, and dressing him in shining robes, he sent him back to Pilate.
12 And that day Herod and Pilate became friends with one another, for before they had been against one another.
13 And Pilate sent for the chief priests and the rulers and the people, and said to them,
14 You say that this man has been teaching the people evil things: now I, after going into the question before you, see nothing wrong in this man in connection with the things which you have said against him:
15 And Herod is of the same opinion, for he has sent him back to us; for, you see, he has done nothing for which I might put him to death.
16 And so I will give him punishment and let him go.
17 []
18 But with loud voices they said all together, Put this man to death, and make Barabbas free.
19 Now this man was in prison because of an attack against the government in the town, in which there had been loss of life.
20 And Pilate again said to them that it was his desire to let Jesus go free.
21 But crying out they said, To the cross with him!
22 And he said to them a third time, Why, what evil has he done? I see no reason for putting him to death: I will give him punishment and let him go.
23 But they went on crying out loudly, Let him be put to death on the cross. And they had their way.
24 And Pilate gave his decision for their desire to be put into effect.
25 And in answer to their request, he let that man go free who had been in prison for acting against the government and causing death, and Jesus he gave up to their pleasure.
26 And while they were taking him away, they put their hands on Simon of Cyrene, who was coming from the country, and made him take the cross after Jesus.
27 And a great band of people went after him, and of women making signs of grief and weeping for him.
28 But Jesus, turning to them, said, Daughters of Jerusalem, let not your weeping be for me, but for yourselves and for your children.
29 For the days are coming in which they will say, Happy are those who have had no children, whose bodies have never given birth, whose breasts have never given milk.
30 And they will say to the mountains, Come down on us, and to the hills, Be a cover over us.
31 For if they do these things when the tree is green, what will they do when it is dry?
32 And two others, evil-doers, were taken with him to be put to death.
33 And when they came to the place which is named Golgotha, they put him on the cross, and the evil-doers, one on the right side, and the other on the left.
34 And Jesus said, Father, let them have forgiveness, for they have no knowledge of what they are doing. And they made division of his clothing among them by the decision of chance.
35 And the people were looking on. And the rulers made sport of him, saying, He was a saviour of others; let him do something for himself, if he is the Christ, the man of God's selection.
36 And the men of the army made sport of him, coming to him and giving him bitter wine,
37 And saying, If you are the King of the Jews, get yourself free.
38 And these words were put in writing over him, THIS IS THE KING OF THE JEWS.
39 And one of the evil-doers on the cross, with bitter feeling, said to him, Are you not the Christ? Get yourself and us out of this.
40 But the other, protesting, said, Have you no fear of God? for you have a part in the same punishment,
41 And with reason; for we have the right reward of our acts, but this man has done nothing wrong.
42 And he said, Jesus, keep me in mind when you come in your kingdom.
43 And he said to him, Truly I say to you, Today you will be with me in Paradise.
44 And it was now about the sixth hour; and all the land was dark till the ninth hour;
45 The light of the sun went out, and the curtain in the Temple was parted in two.
46 And Jesus gave a loud cry and said, Father, into your hands I give my spirit: and when he had said this, he gave up his spirit.
47 And when the captain saw what was done, he gave praise to God, saying, Without doubt this was an upright man.
48 And all the people who had come together to see it, when they saw the things which were done, went back again making signs of grief.
49 And all his friends and the women who came with him from Galilee, were waiting at a distance, watching these things.
50 Now there was a man named Joseph, a man of authority and a good and upright man
51 (He had not given his approval to their decision or their acts), of Arimathaea, a town of the Jews, who was waiting for the kingdom of God:
52 This man went to Pilate and made a request for the body of Jesus.
53 And he took it down, and folding it in a linen cloth, he put it in a place cut in the rock for a dead body; and no one had ever been put in it.
54 Now it was the day of making ready and the Sabbath was coming on.
55 And the women who had come with him from Galilee went after him and saw the place and how his body had been put to rest;
56 And they went back and got ready spices and perfumes; and on the Sabbath they took their rest, in agreement with the law.