1 (Către mai marele cîntăreţilor: Către Iedutun. Un psalm al lui David.) Ziceam: ,,Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frîu gurii, cît va sta cel rău înaintea mea.``

2 Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit; şi totuş durerea mea nu era mai puţin mare.

3 Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia; şi atunci mi -a venit cuvîntul pe limbă, şi am zis:

4 ,,Doamne, spune-mi care este sfîrşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cît de trecător sînt.``

5 Iată că zilele mele sînt cît un lat de mînă, şi viaţa mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricît de bine s'ar ţinea. -

6 Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, strînge la comori, şi nu ştie cine le va lua.

7 Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea

8 Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun!

9 Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi.

10 Abate-Ţi loviturile dela mine! Îmi iese sufletul supt loviturile mînii Tale.

11 Tu pedepseşti pe om, şi -l loveşti pentru fărădelegea lui: îi prăpădeşti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare.

12 Ascultă-mi rugăciunea, Doamne, şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele! Nu tăcea în faţa lacrămilor mele! Căci sînt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toţi părinţii mei.

13 Abate-Ţi privirea dela mine, şi lasă-mă să răsuflu, pînă nu mă duc şi să nu mai fiu!

1 To the chief music-maker. Of Jeduthun. A Psalm. Of David.

2 \39:1\I said, I will give attention to my ways, so that my tongue may do no wrong; I will keep my mouth under control, while the sinner is before me.

3 \39:2\I made no sound, I said no word, even of good; and I was moved with sorrow.

4 \39:3\My heart was burning in my breast; while I was deep in thought the fire was lighted; then I said with my tongue,

5 \39:4\Lord, give me knowledge of my end, and of the measure of my days, so that I may see how feeble I am.

6 \39:5\You have made my days no longer than a hand's measure; and my years are nothing in your eyes; truly, every man is but a breath. (Selah.)

7 \39:6\Truly, every man goes on his way like an image; he is troubled for no purpose: he makes a great store of wealth, and has no knowledge of who will get it.

8 \39:7\And now, Lord, what am I waiting for? my hope is in you.

9 \39:8\Make me free from all my sins; do not let me be shamed by the man of evil behaviour.

10 \39:9\I was quiet, and kept my mouth shut; because you had done it.

11 \39:10\No longer let your hand be hard on me; I am wasted by the blows of your hand.

12 \39:11\By the weight of your wrath against man's sin, the glory of his form is wasted away; truly every man is but a breath. (Selah.)

13 \39:12\Let my prayer come to your ears, O Lord, and give attention to my cry, make an answer to my weeping: for my time here is short before you, and in a little time I will be gone, like all my fathers.

14 \39:13\Let your wrath be turned away from me, so that I may be comforted, before I go away from here, and become nothing.