1 (Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, şi El mă va asculta.

2 În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere.

3 Mi-aduc aminte de Dumnezeu, şi gem; mă gîndesc adînc în mine, şi mi se mîhneşte duhul. -

4 Tu îmi ţii ploapele deschise; şi, de mult ce mă frămînt, nu pot vorbi.

5 Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară.

6 Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic:

7 ,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?

8 S'a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S'a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna?

9 A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` -

10 Atunci îmi zic: ,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş``...

11 Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;

12 da, mă voi gîndi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.

13 Dumnezeule, căile Tale sînt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

14 Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.

15 Prin braţul Tău, Tu ai izbăvit pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.

16 Cînd Te-au văzut apele, Dumnezeule, cînd Te-au văzut apele, s'au cutremurat, şi adîncurile s'au mişcat.

17 Norii au turnat apă cu găleata, tunetul a răsunat în nori, şi săgeţile Tale au sburat în toate părţile.

18 Tunetul Tău a isbucnit în vîrtej de vînt, fulgerile au luminat lumea: pămîntul s'a mişcat şi s'a cutremurat.

19 Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari, şi nu Ţi s'au mai cunoscut urmele.

20 Ai povăţuit pe poporul Tău ca pe o turmă, prin mîna lui Moise şi Aaron.

1 To the chief music-maker. After Jeduthun. Of Asaph. A Psalm.

2 \77:1\I was crying to God with my voice; even to God with my voice, and he gave ear to me.

3 \77:2\In the day of my trouble, my heart was turned to the Lord: my hand was stretched out in the night without resting; my soul would not be comforted.

4 \77:3\I will keep God in memory, with sounds of grief; my thoughts are troubled, and my spirit is overcome. (Selah.)

5 \77:4\You keep my eyes from sleep; I am so troubled that no words come.

6 \77:5\My thoughts go back to the days of the past, to the years which are gone.

7 \77:6\The memory of my song comes back to me in the night; my thoughts are moving in my heart; my spirit is searching with care.

8 \77:7\Will the Lord put me away for ever? will he be kind no longer?

9 \77:8\Is his mercy quite gone for ever? has his word come to nothing?

10 \77:9\Has God put away the memory of his pity? are his mercies shut up by his wrath? (Selah.)

11 \77:10\And I said, It is a weight on my spirit; but I will keep in mind the years of the right hand of the Most High.

12 \77:11\I will keep in mind the works of Jah: I will keep the memory of your wonders in the past.

13 \77:12\I will give thought to all your work, while my mind goes over your acts of power.

14 \77:13\Your way, O God, is holy: what god is so great as our God?

15 \77:14\You are the God who does works of power: you have made your strength clear to the nations.

16 \77:15\With your arm you have made your people free, the sons of Jacob and Joseph. (Selah.)

17 \77:16\The waters saw you, O God; the waters saw you, they were in fear: even the deep was troubled.

18 \77:17\The clouds sent out water; the skies gave out a sound; truly, your arrows went far and wide.

19 \77:18\The voice of your thunder went rolling on; the world was flaming with the light of the storm; the earth was shaking.

20 \77:19\Your way was in the sea, and your road in the great waters; there was no knowledge of your footsteps.

21 \77:20\You were guiding your people like a flock, by the hand of Moses and Aaron.