1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -
1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -