1 Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

1 He whakatauki ano enei na Horomona, he mea tuhi e nga tangata a Hetekia kingi o Hura.

2 Ko to te Atua whakakororia, he hunga mea; ko to nga kingi whakakororia he rapu mea.

3 Ko te rangi mo te tiketike, ko te whenua mo te hohonu, a ko te ngakau o nga kingi, te taea te rapu.

4 Tahia atu te para i te hiriwa, a ka puta mai he oko ma te kaitahi para:

5 Tangohia atu te tangata kino i te aroaro o te kingi, a ka u tona torona i runga i te tika.

6 Kei whakaputa i a koe ki mua i te aroaro o te kingi, kei tu hoki ki te wahi o nga metararahi.

7 He pai he hoki kia kiia mai ki a koe, Haere mai ki runga nei; i te mea kia whakahokia iho koe ki raro i te aroaro o te rangatira i kitea nei e ou kanohi.

8 Kei hohoro te haere ki te ngangare, kei kore e kitea e koe tau e mea ai i tona mutunga iho, ina meinga koe e tou hoa kia whakama.

9 Tohea tau tohe ki tou hoa tonu, a kaua e whakina te mea hunga a tetahi:

10 Kei kohukohutia koe e te tangata i rongo, a kore ake tou ingoa kino e tahuri atu.

11 He kupu i tika te korero, ko tona rite kei nga a poro koura i roto i nga kete hiriwa.

12 He pera i te whakakai koura, i te whakapaipai koura parakore koia ano te ako a te whakaaro nui ki te taringa rongo.

13 Rite tonu ki te matao o te hukarere i te kotinga witi te karere pono ki ona kaingare; ka ora hoki i a ia te ngakau o ona ariki.

14 He pera i nga kapua me te hau uakore, koia ano te rite o te tangata e whakamanamana ana ki ana hakari horihori.

15 Ma te roa e whakamanawanui ana ka whakaae mai ai te kingi, a ma te arero ngawarika mangungu ai te wheua.

16 Kua kitea e koe he honi? Kainga ko te wahi e makona ai koe; kei ki rawa koe i taua mea, ka ruakina e koe.

17 Kia takitahi tou waewae ki te whare o tou hoa; kei hoha ia ki a koe, a ka kino ki a koe.

18 Ko te tangata e whakaatu teka ana mo tona hoa, he patu ia, he hoari, a he pere koi.

19 Ko te whakawhirinaki ki te tangata tinihanga i te wa o te raru, e rite ana ki te niho whati, ki te waewae kua takoki.

20 Ko te tangata e waiata ana ki te ngakau pouri, e rite ana ki te tangata e whakarere ana i te kakahu i te rangi maeke, ki te winika hoki i runga i te houra.

21 Ki te matekai tou hoariri whangaia ki te taro; ki te matewai whakainumia ki te wai;

22 Ka purangatia hoki e koe he waro kapura ki tona mahunga, a ka utua tau e Ihowa.

23 E mauria ana mai e te hauraro he ua: e peratia ana hoki e te arero ngautuara, he kanohi pukuriri.

24 He pai ke te noho i te kokonga o te tuanui, i te noho tahi me te wahine ngangare i roto i te whare mahorahora.

25 He rongo pai no te whenua tawhiti, tona rite kei nga wai matao ki te wairua matewai.

26 Me te manawa whenua i takatakahia, me te puna i whakaparuparutia, koia ano te tangata tika e hinga ana i te aroaro o te tangata kino.

27 Ehara i te mea pai te kai nui i te honi; waihoki ko a te tangata rapu i to ratou ake kororia ehara i te kororia.

28 Ko te tangata e kore nei e pehi i tona wairua, e rite ana ki te pa kua pakaru, kahore ona taiepa.