1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!

2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,

3 cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!

4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.

5 O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!

6 Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!

7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.

8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!

9 Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.

10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.

11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!

12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!

13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.

14 Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.

15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.

16 Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.

17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!

18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!

19 Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!

20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.

21 Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.

22 Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.

23 Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.

24 Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.

25 Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!

26 Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!

27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.

28 Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!

29 Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!

30 Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.

31 Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!

32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.

33 Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit!

34 Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!

35 Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.

36 Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!

37 Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!

38 Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!

39 Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.

40 Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!

41 Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!

42 Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.

43 Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.

44 Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.

45 Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.

46 Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.

47 Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.

48 Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.

49 Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!

50 Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.

51 Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.

52 Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.

53 M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.

54 Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.

55 Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.

56 Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.

57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.

58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!

59 Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.

60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.

61 Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.

62 Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.

63 Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.

64 Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!

65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.

66 Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.

67 Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.

68 Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!

69 Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.

70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.

71 Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.

72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.

73 Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!

74 Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.

75 Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit.

76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!

77 Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.

78 Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.

79 Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!

80 Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!

81 Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.

82 Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``

83 Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.

84 Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?

85 Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.

86 Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!

87 Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.

88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!

89 Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.

90 Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.

91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.

92 Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.

93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.

94 Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.

95 Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.

96 Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.

97 Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.

98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.

99 Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.

100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.

101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.

102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.

103 Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!

104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.

105 Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.

106 Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.

107 Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!

108 Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!

109 Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.

110 Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.

111 Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.

112 Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.

113 Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.

114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.

115 Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!

116 Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!

117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!

118 Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.

119 Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.

120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.

121 Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!

122 Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!

123 Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.

124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!

125 Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.

126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.

127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:

128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.

129 Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.

130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.

131 Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.

132 Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!

133 Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!

134 Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!

135 Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!

136 Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.

137 Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.

138 Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.

139 Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.

140 Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.

141 Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.

142 Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.

143 Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.

144 Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!

145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.

146 Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!

147 O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.

148 O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.

149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!

150 Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.

151 Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.

152 De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.

153 Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.

154 Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.

155 Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.

156 Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!

157 Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.

158 Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.

159 Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!

160 Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.

161 Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.

162 Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.

163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.

164 De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.

165 Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.

166 Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.

167 Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!

168 Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.

169 Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.

170 Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!

171 Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!

172 Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!

173 Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.

174 Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.

175 Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!

176 Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.

1 AREPE Ka hari te hunga he tapatahi nei i te ara, e haere nei i te ture a Ihowa.

2 Ka hari te hunga e mau ana ki ana whakaaturanga; e whakapaua ana o ratou ngakau ki te rapu i a ia.

3 Ae, e kore ratou e mahi i te kino; e haere ana ratou i ana ara.

4 Kua oti matou te whakahau ki au akoranga, kia ata puritia e matou.

5 Aue, me i whakatikaia toku ara ki te pupuri i au akoranga!

6 Ko reira ahau ka kore ai e whakama: i ahau ka whai whakaaro nei ki au whakahau katoa.

7 Ka whakamoemiti ahau ki a koe i runga i te ngakau tika, ina ako ahau i au whakaritenga tika.

8 Ka puritia e ahau au tikanga: kaua ahau e whakarerea rawatia. PETA

9 He aha te mea e ma ai i te taitamariki tona ara? kia rite ki tau kupu tana whakamaharatanga iho.

10 Kua whakapaua e ahau toku ngakau ki te rapu i a koe: kaua ahau e tukua kia kotiti ke i au whakahau.

11 Kua whakatakotoria e ahau tau kupu ki roto ki toku ngakau, kei hara ahau ki a koe.

12 E Ihowa, ka whakapaingia koe: whakaakona ahau ki au tikanga.

13 Kua whakapuakina e oku ngutu nga whakaritenga katoa a tou mangai.

14 Ko toku koa i te ara o au whakaaturanga, me te mea mo nga taonga katoa.

15 Ka whakaaroaro ahau ki au ako, a ka whai mahara ki au huarahi.

16 He oranga ngakau ki ahau au tikanga: e kore ahau e wareware ki tau kupu. KIMERE

17 Kia atawhai ki tau pononga, kia ora ai ahau; kia puritia ai hoki tau kupu.

18 Whakatirohia oku kanohi kia kite ai ahau i nga mea whakamiharo i roto i tau ture.

19 He manene ahau i runga i te whenua: kaua au whakahau e huna ki ahau.

20 Ka ngawha toku wairua i te matenui atu ki au whakaritenga i nga wa katoa.

21 Kua riria e koe te hunga whakakake kua oti nei te kanga, e kotiti ke nei i au whakahau.

22 Parea atu i ahau te tawai me te whakahawea: kua mau hoki ahau ki au whakaaturanga.

23 I noho ano hoki nga rangatira ki te korero kino moku: otira e whakaaro ana tau pononga ki au tikanga.

24 Ko au whakaaturanga ano toku oranga ngakau, oku hoa whakatakoto whakaaro. TARETE

25 Piri tonu toku wairua ki te puehu; whakahauoratia ahau kia rite ki atu kupu.

26 I whakaaturia e ahau oku ara, a whakahoki kupu ana koe ki ahau: whakaakona ahau ki au tikanga.

27 Meinga ahau kia matau ki te ara o au ako: kia whakaaroaro ai ahau ki au mahi whakamiharo.

28 E maturuturu iho ana toku wairua i te pouri: kia rite ki tau kapu tau whakau ake i ahau.

29 Whakamataratia atu i ahau te ara o te teka: kia atawhai mai hoki, a homai tau ture.

30 Kua whiriwhiria e ahau te ara o te pono: ka waiho e ahau au whakaritenga ki toku aroaro.

31 Piri tonu ahau ki au whakaaturanga: e Ihowa, kei whakama ahau.

32 Ka oma ahau i te ara o au whakahau, ina whakanuia e koe toku ngakau. HE

33 E Ihowa, whakaakona ahau ki te ara o au tikanga: a ka mau i ahau taea noatia te mutunga.

34 Homai he matauranga ki ahau, a ka mau i ahau tau ture; ka whakapaua toku ngakau ki te pupuri.

35 Meinga ahau kia haere i te ara o au whakahau; ko taku hoki tena e whakaahuareka nei.

36 Whakaangahia toku ngakau ki au whakaaturanga; kaua hoki ki te apo.

37 Whakatahuritia ketia oku kanohi kei kite i te horihori: whakahauorangia ahau i tau ara.

38 Whakapumautia tau kupu ki tau pononga, e wehi nei ki a koe.

39 Parea atu toku tawainga, e wehi nei ahau: he pai hoki au whakaritenga.

40 Nana, kua matenui ahau ki au ako: whakahauorangia ahau i runga i tou tika. WHAU

41 Kia puta ano au mahi tohu ki ahau, e Ihowa: ara tau whakaoranga, kia rite ki tau kupu.

42 Penei ka whai kupu maku ki toku kaitawai; noku ka whakawhirinaki ki tau kupu.

43 Kaua e tangohia rawatia i toku mangai te kupu o te pono: e tumanako nei hoki ahau ki au whakaritenga.

44 Penei ka puritia e ahau tau ture ake ake.

45 A ka haereere noa ahau; kua rapua hoki e ahau au akoranga.

46 Ka korerotia ano e ahau au whakaaturanga ki te aroaro o nga kingi, e kore ano e whakama.

47 A ka waiho e ahau hei oranga ngakau moku au whakahau e aroha nei ahau.

48 Ka toro atu hoki oku ringa ki au whakahau e aroha nei ahau, ka whakaaroaro ano ki au tikanga. TAINE

49 Maharatia te kupu ki tau pononga, no te mea kua meinga ahau e koe kia tumanako atu.

50 Ko toku oranga ngakau tenei i ahau e tangi nei: na tau kupu nei hoki ahau i whakahauora.

51 Nui rawa te whakahi ki ahau o te hunga whakakake: heoi kihai ahau i peka ke i tau ture.

52 I mahara ahau ki au whakaritenga, e Ihowa, o tua iho; a marie ana toku ngakau.

53 Mau pu ahau i te pawera, mo te hunga kino kua whakarere nei i tau ture.

54 Ko au tikanga aku e himene ai i te whare i noho manene ai ahau.

55 I mahara ahau ki tou ingoa i te po, e Ihowa: a puritia ana e ahau tau ture.

56 I ahau tenei, he mau noku ki au ako. KETE

57 Ko Ihowa toku wahi: kua mea nei ahau, ka pupuri ahau i au kupu.

58 I whakapaua toku ngakau ki te inoi ki a koe kia pai mai: kia rite ki tau kupu tau mahi tohu ki ahau.

59 I whakaaro ahau ki oku ara: a anga ana oku waewae ki au whakaaturanga.

60 I hohoro ahau, a kihai i whakaroa ki te pupuri i au whakahau.

61 Karapotia putia ana ahau e nga here a te hunga kino: kihai ia ahau i wareware ki tau ture.

62 I waenganui po ka ara ahau ki te whakawhetai ki a koe mo au whakaritenga tika.

63 He hoa ahau no te hunga katoa e wehi ana i a koe; no te hunga ano e pupuri ana i au ako.

64 Ki tonu, e Ihowa, te whenua i tau mahi tohu: whakaakona ahau ki au tikanga. TETE

65 Pai rawa tau hanga ki tau pononga, e Ihowa; rite tonu ki tau kupu.

66 Whakaakona ahau ki te ngarahu pai, ki te matauranga: kua whakapono hoki ahau ki au whakahau.

67 I ahau kiano i whakawhiua, i he ahau: tena ko tenei ka puritia e ahau tau kupu.

68 He pai koe, he pai hoki au mahi: whakaakona ahau ki au tikanga.

69 Kua titoa e te hunga whakakake he teka moku: ka whakapaua toku ngakau ki te pupuri i au ako.

70 He ngako rawa to ratou ngakau, koia ano kei te taupa: ko ahau ia, he oranga ngakau ki ahau tau ture.

71 Marie ano ahau kia pehia e te pouri; i ako ai ahau i au tikanga.

72 Ko te ture a tou mangai pai ke atu ki ahau i nga mano o te koura, o te hiriwa. IOTA

73 Na ou ringa ahau i hanga, i whakawhaiahua: homai he matauranga ki ahau, kia ako ai ahau ki au whakahau.

74 Ka hari te hunga e wehi ana i a koe ina kite i ahau: noku i tumanako ki tau kupu.

75 E matau ana ahau, e Ihowa, he tika au whakaritenga; a he pono nou i pehia ai toku ngakau e koe.

76 Tena ra, waiho tau mahi tohu hei whakamarie moku; kia rite ki tau kupu ki tau pononga.

77 Kia puta ki ahau au mahi aroha, kia ora ai ahau; ko tau ture hoki toku oranga ngakau.

78 Kia whakama te hunga whakakake; no te mea kahore he take i he ai ta ratou hanga ki ahau; ko ahau ia ka whakaaroaro ki au akoranga.

79 Ko te hunga e wehi ana ki a koe me anga ki ahau, a ka mohio ratou ki au whakaaturanga.

80 Kia tapatahi toku ngakau ki au tikanga; kei whakama ahau. KAPA

81 E matenui ana toku wairua ki tau whakaoranga: otiia ka tumanako ahau ki tau kupu.

82 Matawaia ana oku kanohi, he meatanga ki tau kupu, i ahau e mea ana, Ahea koe whakamarie ai i ahau?

83 Kua rite nei hoki ahau ki te koki i roto i te paoa: he ahakoa e kore ahau e wareware ki au tikanga.

84 E hia nga ra o tau pononga? a hea koe whakarite whakawa ai mo te hunga e tukino nei i ahau?

85 Kua keri poka te hunga whakakake moku; he mea kahore e rite ki tau ture.

86 Pono tonu au whakahau katoa: e tukino takekore ana ratou i ahau; awhinatia mai ahau.

87 Wahi iti kua moti ahau i a ratou i runga i te whenua: otira kihai i mahue i ahau au akoranga.

88 Kia rite ki tou aroha tau whakahauora i ahau: a ka puritia e ahau nga whakaaturanga a tou mangai. RAMERE

89 Pumau tonu tau kupu, e Ihowa, ake ake i runga i te rangi.

90 Kei nga whakatupuranga katoa tou pono: whakaungia ana e koe te whenua, a e tu nei ano.

91 E tu nei ano inaianei, pera tonu me tau i whakarite ai, he pononga hoki nga mea katoa nau.

92 Me kaua tau ture hei oranga mo toku ngakau, kua ngaro ahau i reira i toku auetanga.

93 E kore rawa ahau e wareware ki au ako, he mea whakahauora hoki nau ena i ahau.

94 Nau ahau, mau ahau e whakaora: kua rapua hoki e ahau au ako.

95 Kua tatari te hunga kino ki ahau kia whakamatea: ka whakaaro ia ahau ki au whakaaturanga.

96 Kua kitea e ahau te mutunga o nga mea tino tika katoa: he whanui rawa ia tau whakahau. MEME

97 Ano toku aroha ki tau ture! Ko taku tena e whakaaroaro ai i te roa o te ra.

98 Nau i hira ake ai oku whakaaro i o oku hoariri, na au whakahau, e piri tonu nei ki ahau.

99 Nui atu oku mahara i o oku kaiwhakaako katoa: noku i whakaaroaro tonu ki au whakaaturanga.

100 Tera atu toku mohio i to nga kaumatua, no te mea i pupuri ahau i au ako.

101 Kua kaiponuhia mai e ahau oku waewae i nga ara kino katoa, kia pupuri ai ahau i tau kupu.

102 Kihai ahau i titaha i au whakaritenga; nau hoki ahau i ako.

103 Ano te reka o au kupu ki toku ngao; ae ra, reka atu i te honi ki toku mangai.

104 Na au ako ahau i whai mohio ai: na reira ahau i kino ai ki nga ara teka katoa. NUNU

105 He rama tau kupu ki oku waewae, he marama ki toku ara.

106 Kua oati ahau, a ka whakamana ano e ahau: kia puritia e ahau au whakaritenga tika.

107 He nui te mamae o toku ngakau: whakahauorangia ahau, e Ihowa, kia rite ki tau kupu.

108 Manakohia, e Ihowa, nga ohaohatanga a toku mangai, whakaakona hoki ahau ki au whakaritenga.

109 Kei toku ringa tonu toku wairua, heoi kahore ahau e wareware ki tau ture.

110 Kua whakatakotoria e te hunga kino he mahanga moku: heoi kahore ahau i peka ke i au ako.

111 Ka waiho e ahau au whakaaturanga hei kainga tupu moku ake ake: ko toku koanga ngakau hoki ena.

112 Kua whakaanga e ahau toku ngakau ki te mahi tonu i au tikanga: a te mutunga ra ano. HAMEKE

113 E kino ana ahau ki te hunga whakaaro ruarua; ko tau ture ia taku e aroha ai.

114 Ko toku piringa koe, ko toku whakangungu rakau: e tumanako ana ahau ki tau kupu.

115 Mawehe atu i ahau, e te hunga kino; ka whakaritea hoki e ahau nga whakahau a toku Atua.

116 Kia rite ki tau kupu tau tautoko ake i ahau, kia ora ai ahau: kaua hoki ahau e tukua kia whakama ki taku e tumanako atu nei.

117 Tautokona ake ahau, kia ora ai ahau, a ka whai whakaaro tonu ahau ki au tikanga.

118 Kua whakahaweatia e koe te hunga katoa e kotiti ke ana i au tikanga; he horihori hoki to ratou tinihanga.

119 Ka whakakahoretia e koe te hunga kino katoa o te whenua, ano he para mata: koia ahau i aroha ai ki au whakaaturanga.

120 Wiri ana oku kikokiko i te wehi ki a koe; e mataku ana hoki ahau ki au whakaritenga. AINE

121 He whakawa tika, he tika taku mahi: kaua ahau e tukua ki oku kaitukino.

122 Ko koe hei tuara mo tau pononga mo te pai: kei tukinotia ahau e te hunga whakakake.

123 Matawaia ana oku kanohi i te meatanga ki tau whakaora, ki te kupu hoki o tau tika.

124 Kia rite ki tou aroha tau mahi ki tau pononga: whakaakona hoki ahau ki au tikanga.

125 He pononga ahau nau; homai he mahara ki ahau, kia matau ai ki au whakaaturanga.

126 Kua rite te wa hei mahinga ma Ihowa; kua whakakahoretia hoki e ratou tau ture.

127 Na reira i arohaina rawatia ai e ahau au whakahau i te koura, ae, i te tino koura.

128 Na reira tika tonu ki ahau au ako katoa mo nga mea katoa: kino iho ano ahau ki nga ara teka katoa. PE

129 He mea whakamiharo au whakaaturanga: i mau ai toku wairua ki reira.

130 Ko te whakapuakanga o au kupu he homai marama; na reira i homai he mahara ki nga kuware.

131 I hamama toku mangai, i kihakiha: he matenui noku ki au whakahau.

132 Tahuri mai ki ahau, tohungia hoki ahau: kia rite ki tau hanga ki te hunga e aroha ana ki tou ingoa.

133 Whakatikaia oku hikoinga ki runga i tau kupu: kaua hoki tetahi he e tukua hei rangatira moku.

134 Whakaorangia ahau i te tukino a te tangata: a ka puritia e ahau au ako.

135 Kia marama mai tou mata ki tau pononga: whakaakona hoki ahau ki au tikanga.

136 Heke noa nga awa wai o oku kanohi; mo ratou kahore i pupuri i tau ture. TARI

137 He tika koe, e Ihowa, he tika ano au whakaritenga.

138 He tika, he pono rawa au whakaaturanga i whakahaua mai e koe.

139 Ka ngaro ahau i toku ngakau whakapuke, mo au kupu ka wareware nei i oku hoariri.

140 Hore rawa he para o tau kupu: koia i arohaina ai e tau pononga.

141 He iti ahau, e whakahaweatia ana: heoi kahore ahau e wareware ki au ako.

142 He tika pumau tonu tou tika; he pono hoki tau ture.

143 Kua pa mai ki ahau te pouri me te mamae: ko au whakahau ia toku oranga ngakau.

144 Pumau tonu te tika o au whakaaturanga: homai he mahara ki ahau, a ka ora ahau. KOPO

145 I whakapaua toku ngakau ki te karanga; whakahokia mai he kupu ki ahau, e Ihowa; ka mau i ahau au tikanga.

146 I karanga ahau ki a koe: whakaorangia ahau, a ka puritia e ahau au whakaaturanga.

147 Kiano te ata i puao noa, kua karanga ahau: i tumanako ahau ki au kupu.

148 I hohoro oku kanohi i nga mataaratanga ki te whakaaroaro ki tau kupu.

149 Whakarongo ki toku reo, kia rite ki tou aroha: kia rite, e Ihowa, ki tau i whakarite ai tau whakahauora i ahau.

150 E whakatata mai ana te hunga e whai ana i te whanoke: kei tawhiti atu ratou i tau ture.

151 E tata ana mai koe, e Ihowa: he pono katoa au whakahau.

152 Nonamata ahau i matau ai ki au whakaaturanga, he mea whakapumau nau no tua whakarere. REHE

153 Whakaaro mai ki toku mate, a whakaorangia ahau: kahore hoki ahau e wareware ki tau ture.

154 Tohea taku tohe, whakaorangia hoki ahau: kia rite ki tau kupu tau whakahauoranga i ahau.

155 Kei tawhiti atu i te hunga kino te whakaoranga: kahore hoki ratou e rapu ki au tikanga.

156 E Ihowa, he nui au mahi tohu: kia rite ki au whakaritenga tau whakahauora i ahau.

157 He tokomaha oku kaitukino, oku hoariri: heoi kahore ahau i peka ke i au whakaaturanga.

158 I kite ahau i nga kaimahi i te kino, a pouri iho: no ratou kahore e pupuri i tau kupu.

159 Tirohia mai toku aroha ki au ako: kia rite ki tou aroha, e Ihowa, tau whakahauora i ahau.

160 Ko te huinga katoatanga o tau kupu he pono; pumau katoa anao au whakaritenga tika ake ake. HINE

161 Hore he rawa i tukinotia ai ahau e nga rangatira: otiia e wehi ana toku ngakau i tau kupu.

162 E hari ana ahau ki tau kupu: ano he tangata kua whiwhi ki te taonga nui.

163 E kino ana ahau, e whakarihariha ana ki te korero teka: ko tau ture ia taku i aroha ai.

164 Takiwhitu aku whakamoemiti ki a koe i te ra tahi mo au whakaritenga tika.

165 He rangimarie nui to te hunga e aroha ana ki tau ture: e kore hoki o ratou waewae e tutuki.

166 A kua tumanako ahau ki tau whakaora, e Ihowa, kua mahi ahau i au whakahau.

167 Kua puritia e toku wairua au whakaaturanga, ae, e arohaina nuitia ana e ahau.

168 Kua puritia e ahau au ako me au whakaaturanga: kei tou aroaro hoki oku ara katoa. TAU

169 Tukua atu taku tangi kia tata atu ki tou aroaro, e Ihowa: homai he mahara ki ahau, kia rite ki tau kupu.

170 Kia tae atu taku inoi ki tou aroaro: kia rite ki tau kupu whakaora i ahau.

171 Kia whakapuaki oku ngutu i te whakamoemiti: e whakaako ana hoki koe i ahau ki au tikanga.

172 Ma toku arero e korero tau kupu: he tika hoki au whakahau katoa.

173 Kia rite tou ringa ki te awhina i ahau; kua whiriwhiria hoki e ahau ko au ako.

174 Kua matenui ahau ki tau whakaora, e Ihowa: ko tau ture hoki toku oranga ngakau.

175 Kia ora toku wairua, a ka whakamoemiti ia ki a koe: kia awhinatia hoki ahau e au whakaritenga.

176 Kua kotiti ke ahau me he hipi ngaro: rapua tau pononga, kahore hoki ahau e wareware ki au whakahau.