1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

2 pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

3 pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

4 ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

5 să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

6 pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

7 Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

8 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

10 Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

11 Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

12 haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

14 vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

15 fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

16 Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

17 Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

18 căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

20 Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

21 strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

22 ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

23 Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

24 Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

25 fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

26 de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

27 cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

28 Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

29 Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

30 pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

31 De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

32 Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

33 dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

1 The proverbs of Solomon the son of David, king of Israel; 2 To know wisdom and instruction; to perceive the words of understanding; 3 To receive the instruction of wisdom, justice, and judgment, and equity; 4 To give subtilty to the simple, to the young man knowledge and discretion. 5 A wise man will hear, and will increase learning; and a man of understanding shall attain unto wise counsels: 6 To understand a proverb, and the interpretation; the words of the wise, and their dark sayings.

7 The fear of the LORD is the beginning of knowledge: but fools despise wisdom and instruction. 8 My son, hear the instruction of thy father, and forsake not the law of thy mother: 9 For they shall be an ornament of grace unto thy head, and chains about thy neck.

10 My son, if sinners entice thee, consent thou not. 11 If they say, Come with us, let us lay wait for blood, let us lurk privily for the innocent without cause: 12 Let us swallow them up alive as the grave; and whole, as those that go down into the pit: 13 We shall find all precious substance, we shall fill our houses with spoil: 14 Cast in thy lot among us; let us all have one purse: 15 My son, walk not thou in the way with them; refrain thy foot from their path: 16 For their feet run to evil, and make haste to shed blood. 17 Surely in vain the net is spread in the sight of any bird. 18 And they lay wait for their own blood; they lurk privily for their own lives. 19 So are the ways of every one that is greedy of gain; which taketh away the life of the owners thereof.

20 Wisdom crieth without; she uttereth her voice in the streets: 21 She crieth in the chief place of concourse, in the openings of the gates: in the city she uttereth her words, saying, 22 How long, ye simple ones, will ye love simplicity? and the scorners delight in their scorning, and fools hate knowledge? 23 Turn you at my reproof: behold, I will pour out my spirit unto you, I will make known my words unto you.

24 Because I have called, and ye refused; I have stretched out my hand, and no man regarded; 25 But ye have set at nought all my counsel, and would none of my reproof: 26 I also will laugh at your calamity; I will mock when your fear cometh; 27 When your fear cometh as desolation, and your destruction cometh as a whirlwind; when distress and anguish cometh upon you. 28 Then shall they call upon me, but I will not answer; they shall seek me early, but they shall not find me: 29 For that they hated knowledge, and did not choose the fear of the LORD: 30 They would none of my counsel: they despised all my reproof. 31 Therefore shall they eat of the fruit of their own way, and be filled with their own devices. 32 For the turning away of the simple shall slay them, and the prosperity of fools shall destroy them. 33 But whoso hearkeneth unto me shall dwell safely, and shall be quiet from fear of evil.