1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

2 pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

3 pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

4 ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

5 să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

6 pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

7 Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

8 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

10 Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

11 Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

12 haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

13 vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

14 vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

15 fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

16 Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

17 Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

18 căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

20 Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

21 strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

22 ,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

23 Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

24 Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

25 fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

26 de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

27 cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

28 Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

29 Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

30 pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

31 De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

32 Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

33 dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

1 Ko nga whakatauki a Horomona tama a Rawiri, kingi o Iharaira;

2 E mohiotia ai te whakaaro nui, te ako; e kitea ai nga kupu o te matauranga;

3 E riro mai ai te ako a te ngakau mahara, te tika, te whakawa, te mea ano e rite ana;

4 Hei hoatu i te ngakau tupato ki nga kuware, i te matauranga, i te ngarahu pai ki te taitamariki;

5 Kia whakarongo ai te tangata whakaaro nui, kia nui ake ai tona mohio; kia whiwhi ai te tangata tupato ki nga whakaaro mohio:

6 E mohio ai ia ki te whakatauki, ki te kupu whakarite, ki nga kupu a nga whakaaro nui, ki a ratou korero whakapeka.

7 Ko te wehi ki a Ihowa te timatanga o te matauranga; e whakahawea ana te whakaarokore ki te whakaaro nui, ki te ako.

8 Whakarongo, e taku tama, ki te ako a tou papa, kaua hoki e whakarerea te ture a tou whaea;

9 Ka waiho hoki ena hei pare ataahua mo tou matenga, hei mekameka whakapaipai mo tou kaki.

10 E taku tama, ki te whakawaia koe e te hunga hara, kaua e whakaae.

11 Ki te mea ratou, Tatou ka haere, ka whakapapa atu, ka whakaheke toto; kia whanga puku tatou, he mea takekore, mo te tangata harakore:

12 Horomia oratia ratou e tatou, peratia me ta te rua tupapaku; ka riro tinana ratou, ka pera me te hunga e heke atu ana ki te poka:

13 Ka kitea e tatou nga taonga utu nui katoa, ka whakakiia o tatou whare ki ta tatou e pahua ai:

14 Maka mai tou wahi ki roto ki to matou; kia kotahi te putea ma tatou katoa.

15 E taku tama, kaua e haere tahi i te ara me ratou; kaiponuhia tou waewae i to ratou huarahi;

16 E rere ana hoki o ratou waewae ki te kino, e hohoro ana ratou ki te whakaheke toto.

17 He maumau hoki te hora o te kupenga ki te tirohanga a tetahi manu.

18 Ko ratou, he whakaheke i o ratou toto ano i whakapapa ai ratou; he whakamate i a ratou ano i piri ai ratou.

19 Ka pena nga huarahi o te hunga apo taonga; ko te ora ano o ona rangatira e tangohia.

20 E hamama ana te whakaaro nui i te huarahi; e puaki ana tona reo i nga waharoa;

21 E karanga ana ia i te tino wahi whakaminenga; i te wahi tuwhera o nga kuwaha, i roto i te pa, e puaki ana ana kupu;

22 E te hunga kuware, kia pehea ake te roa o to koutou aroha ki te kuwaretanga? O te hiahia ranei o te hunga whakahi ki to ratou whakahi? O te whakakino ranei a te hunga wairangi ki te matauranga?

23 Tahuri mai ki taku ako: na ka ringihia e ahau toku wairua ki a koutou, ka whakaaturia aku kupu ki a koutou.

24 I karanga atu hoki ahau, heoi kihai koutou i pai mai; i totoro atu toku ringa, a kihai tetahi i whai whakaaro mai;

25 Heoi whakakahoretia iho e koutou toku whakaaro katoa, kihai hoki i aro ki taku ako:

26 Mo reira ka kata ahau i te ra o to koutou aitua; ka tawai ina pa te pawera ki a koutou.

27 Ina tae mai to koutou pawera ano he tupuhi, a ka pa mai to koutou aitua ano he paroro; ina tae mai te pouri me te ngakau mamae ki a koutou.

28 Ko reira ratou karanga ai ki ahau, a e kore ahau e whakahoki kupu atu; ka rapu nui ratou i ahau, otiia e kore ahau e kitea e ratou:

29 Mo ratou i kino ki te matauranga; kihai hoki i whiriwhiria e ratou te wehi ki a Ihowa;

30 Kihai i aro mai ki oku whakaaro; whakahawea ana ratou ki taku kupu riri katoa.

31 Na reira ka kai ratou i nga hua o to ratou nei ara, ka whakakiia ano hoki ki nga mea i titoa e ratou.

32 Ko te tahuritanga atu hoki o nga kuware hei patu i a ratou; ko te ngakau warea ano hoki o nga wairangi hei huna i a ratou.

33 Ko te tangata ia e rongo ana ki ahau, ka au tona noho, ka tea hoki i te wehi ki te kino.