1 Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3 Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4 În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

10 Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11 Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

14 Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

18 Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20 Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

21 Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22 Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

24 Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

25 Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26 Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

27 Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28 Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

29 Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

31 Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

1 He mea whakarihariha ki a Ihowa te pauna he; engari te taimaha tika tana i pai ai.

2 Ka tae te whakapehapeha, ka tae ano te whakama; kei te hunga whakaiti ia te whakaaro nui.

3 Ko to ratou ngakau tapatahi hei arahi i te hunga tika; ka ai ano ko te whanoke ia o te hunga poka ke hei whakangaro mo ratou.

4 E kore te taonga e whai mana i te ra o te riri: kei te tika ia he oranga ake i te mate.

5 Ma te tika o te ngakau tapatahi ka tika ai tona ara; ka hinga ia te tangata kino i runga i tona kino.

6 Ma te tika o te hunga tika ka mawhiti ai ratou; ka mau ia nga poka ke i runga i to ratou kino.

7 I te matenga o te tangata kino, kore iho ana mea i tumanako atu ai: kahore noa iho he tumanakohanga ma te hunga he.

8 Ka mawhiti te tangata tika i roto i te raru, a ka riro te tangata kino hei whakakapi mo tona turanga.

9 Hei huna mo tona hoa te mangai o te tangata whakaponokore; na ma te mohio te hunga tika ka mawhiti ai.

10 Ka pai te hunga tika, ka hari te pa: ka whakangaromia te hunga kino, ka tangi te umere.

11 Ma te manaaki o te hunga tika ka kake ai te pa; ka pakaru ia i te mangai o te hunga kino.

12 Ko te tangata e whakahawea ana ki tona hoa he maharakore: tena ko te tangata matau, whakarongo puku ana.

13 Ko te tangata haere, ka kawekawe korero e whaki ana i nga mea ngaro: ko te tangata i te wairua pono, e hipoki ana i te korero.

14 Ki te kahore he mohio hei arahi, ka hinga te iwi: he ora ia kei nga kaiwhakatakoto whakaaro tokomaha.

15 Ko te tangata ko tana nei hei whakakapi mo ta te tangata ke, ka mamae; kei te ora ia te tangata e kino ana ki te tikanga whakakapi turanga.

16 Ka mau te kororia i te wahine tikanga pai; ka mau hoki te taonga i nga tangata taikaha.

17 He atawhai i tona wairua ta te tangata atawhai; a he whakararu i ona kikokiko ta te tangata nanakia.

18 Ko te mahi a te tangata kino e utua ana ki te teka: ko te utu ia mo te kaiwhakatakoto i te tika, u rawa.

19 Ko te tangata u ki te tika, ka whiwhi ki te ora: a, ko te tangata e whai ana i te kino e mea ana i te mate mona.

20 Ko ta Ihowa e whakarihariha ai he ngakau whanoke; ko tana e ahuareka ai ko te hunga e tika ana to ratou ara.

21 Ahakoa awhi nga ringa ki a raua, e kore te tangata kino e waiho kia kore e whiua; ka mawhiti ia te uri o te hunga tika.

22 Rite tonu ki te whakakai koura i te ihu o te poaka te wahine ataahua kahore nei ona ngarahu pai.

23 Ko ta te hunga tika e minamina ai, ko te pai anake; ko te tumanako ia a te hunga kino, ko te riri.

24 Tera tetahi kei te rui, a tapiritia mai ana ano; tera tetahi kei te kaiponu i te mea e tika ana, heoi rawakore noa iho.

25 Ko te wairua ohaoha ka momona: ko te tangata e whakamakuku ana, ka whakamakukuria ano ia.

26 Ko te tangata e kaiponu ana i te witi, ka kanga tera e te nuinga; ka tau ia te manaaki ki runga ki te mahunga o te tangata e hoko atu ana.

27 Ko te tangata e ata rapu ana i te pai, e rapu ana i te whakapai: ko te tangata ia e rapu ana i te he, ka tae tera ki a ia.

28 Ko te tangata e whakawhirinaki ana ki ona taonga, ka taka: na, ko te hunga tika ka rite to ratou tupu ki to te rau matomato.

29 Ko te tangata e whakararu ana i tona whare, he hau te taonga e whakarerea iho mona: hei pononga ano te kuware ma te ngakau whakaaro nui.

30 Ko nga hua o te tangata tika he rakau no te ora; ka hopu wairua ano te tangata whakaaro tika.

31 Nana, he utu ano to te tangata tika i runga i te whenua: nui atu ia to te tangata kino raua ko te tangata hara.