1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

7 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

9 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

14 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

16 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

17 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

19 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

20 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

21 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

23 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

1 Ko te tangata tu ke, e whai ana i ta tona ake hiahia, e ngangau ana ki nga whakaaro totika katoa.

2 Kahore o te whakaarokore ahuareka ki te matauranga; engari kia whakakitea e ia tona ngakau.

3 I te taenga mai o te tangata kino ka tae mai ano te whakahawea, me te tawai hei hoa mo te whakama.

4 He wai hohonu nga kupu a te mangai o te tangata; he awa e rere ana te puna o te whakaaro nui.

5 Ehara i te mea pai te whakapai ki te kanohi o te tangata kino, te whakapeau ke ranei i ta te tangata tika ina whakawa.

6 E uru ana nga ngutu o te whakaarokore ki te totohe, e karanga ana tona mangai ki nga whiu.

7 Hei hunga ano mona te mangai o te whakaarokore; a ko ona ngutu hei rore mo tona wairua.

8 Ano he kai reka nga kupu a te kawe korero; tae tonu iho ki nga wahi o roto rawa o te kopu.

9 Ko te tangata ano hoki e mangere ana ki tana mahi, hei teina ia ki te tangata maumau.

10 Hei pourewa kaha te ingoa o Ihowa; rere ana te tangata tika ki reira, a ora ake.

11 Ko nga rawa o te tangata taonga hei pa kaha mona, hei pa tiketike ki tona whakaaro.

12 I mua ake o te whakangaromanga ka whakakake te ngakau o te tangata; i mua ake ano hoki o te honore ko te ngakau papaku.

13 Ko te tangata e whakahoki kupu ana i te mea kahore ano ia i rongo noa, he mahi wairangi tera nana, he hanga whakama.

14 E whakamanawanui te wairua o te tangata ki tona mate; tena ko te wairua maru, ko wai e kaha ki tera?

15 Ka whiwhi te ngakau o te tangata matau ki te mohio; e rapu ana hoki te taringa o nga whakaaro nui ki te mohio.

16 Ma te mea tuku noa a te tangata ka watea ai he wahi mona, ka kawea hoki ia e tera ki te aroaro o nga tangata nunui.

17 Ko te tangata nana te kupu tuatahi i te whakawa me te mea kei a ia te tika; na ka haere mai tona hoa, kei te rapu i te tikanga o tana.

18 Ma te rota e mutu ai nga tautohe, a ko tera hei tauarai i waenganui o te hunga kaha.

19 Ko te tuakana, teina ranei, i whakatakariritia, pakeke atu i te pa kaha: a ko aua tu ngangare me he tutaki tatau no te whare rangatira.

20 Ka ki te kopu o te tangata i nga hua o tona mangai, ka makona ia i nga hua o ona ngutu.

21 Ko te mate, ko te ora kei te arero: ko te hunga e aroha ana ki tera ka kai i ona hua.

22 Ko te tangata kua kite i te wahine mana, kua kite i te mea pai, kua whiwhi hoki ki ta Ihowa whakapai.

23 He inoi ta te rawakore hanga; he taikaha ia te whakahoki a te tangata taonga.

24 Ko te tangata tini nga hoa aroha e whai ana i te he mona; tera ano ia te hoa aroha, nui atu i to te tuakana, i to te teina, tona piri mai.