1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -

1 Ko ta te waina he whakahi, ko ta te wai kaha he ngangau: a, ko te hunga katoa e whakapohehetia ana e tera, kahore o ratou whakaaro nui.

2 Ano he raiona e hamama ana te wehi o te kingi: ko te tangata e whakaoho ana i a ia kia riri, e hara ana ki tona wairua ake.

3 He whakahonore mo te tangata te noho watea mai i te ngangare: engari ko nga wairangi he kowhetewhete tonu.

4 Kahore te mangere e parau, he mea ki te hotoke; no reira ka pakiki kai mana i te kotinga witi, a kahore e whiwhi.

5 He wai hohonu te whakaaro i roto i te ngakau o te tangata; e utuhia ano ia e te tangata matau.

6 Ko ta te tini o te tangata he kauwhau i tona atawhai ake; ko wai ia e kite i te tangata pono?

7 Ko te tangata tika, e haere ana i runga i tona tapatahi, ka manaakitia ana tamariki i muri i a ia.

8 Ko te kingi e noho ana i runga i te torona whakawa, titaritaria ana e ona kanohi nga he katoa.

9 Ko wai e mea, Kua ma i ahau toku ngakau, kua tahia atu oku hara?

10 Ko nga pauna huhua, ko nga mehua huhua, he rite tahi taua rua, he mea whakarihariha anake ki a Ihowa.

11 He tamariki nei ano ka mohiotia ki ana hanga, he ma ranei, he tika ranei tana mahi.

12 Ko te taringa rongo, ko te kanohi titiro, na Ihowa raua ngatahi i hanga.

13 Kaua e matenuitia te moe, kei rawakoretia koe; titiro ou kanohi, a ka makona koe i te taro.

14 Ehara ehara, e ai ta te kaihoko: tona haerenga atu ia, kei te whakamanamana.

15 He koura tena me te tini o te rupi; engari he taonga utu nui nga ngutu o te matauranga.

16 Tangohia te kakahu o te kaiwhakakapi mo te tangata ke; puritia hoki te tangata i taunahatia hei whakakapi mo nga tangata ke.

17 He reka ki te tangata te taro o te teka; muri iho ka ki tona mangai i te kirikiri.

18 Ma te runanga ka u ai nga whakaaro; kia pai hoki te ngarahu ina anga ki te whawhai.

19 Ko te tangata e kopikopiko ana ki te kawekawe korero, ka whakina e ia nga korero ngaro: na reira kaua e raweke atu ki te tangata ngutu hamama.

20 Ko te tangata e kanga ana i tona papa, i tona whaea, ka tineia tona rama i roto i te pouri kerekere.

21 I te timatanga e hohoro mai pea te taonga; e kore ia tona mutunga e whakapaingia.

22 Kaua e mea, Ka utua e ahau te kino: taria ta Ihowa, a kei a ia he oranga mou.

23 He mea whakarihariha ki a Ihowa nga taimaha rere ke; a e kore hoki te pauna tinihanga e pai.

24 Na Ihowa nga haereerenga o te tangata: na ma te aha te tangata ka matau ai ki tona ara?

25 Hei rore ki te tangata te oho noa ake ki te mea, He tapu! a, i muri i nga ki taurangi, kia uiui.

26 Ka titaritaria e te kingi whakaaro nui te hunga kino, a ka hurihia hoki e ia te wira patu witi ki runga ki a ratou.

27 He rama na Ihowa te manawa o te tangata, e rapu ana i nga mea katoa i roto rawa i te kopu.

28 Hei kaitiaki mo te kingi te atawhai me te pono; e tautokona ake ana hoki tona torona e te atawhai.

29 Ko te kororia o nga taitama ko to ratou kaha: a, ko te ataahua o nga kaumatua ko te upoko hina.

30 E tahia atu ana te kino e nga karawarawa o te patunga; a e tae rawa ana nga whiu ki nga wahi o roto rawa o te kopu.