1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
3 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
4 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
10 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
11 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
12 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
20 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
23 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
1 Kei hae koe ki te hunga kino, kaua hoki e hiahia hei hoa mo ratou.
2 Ko ta to ratou ngakau hoki e whakaaro ai, he tukino, ko ta o ratou ngutu e korero ai, he whanoke.
3 Ma te whakaaro nui ka hanga ai te whare, a ma te matauranga ka u ai:
4 Ma te mohio hoki ka ki ai nga ruma i nga taonga utu nui katoa, i nga mea ahuareka.
5 He kaha te tangata whakaaro nui; ae, e whakanuia ana e te tangata mohio te kaha.
6 Na kia pai te ngarahu ina anga koe ki te whawhai: kei te tokomaha hoki o nga kaiwhakatakoto whakaaro te ora.
7 He tiketike rawa te whakaaro nui mo te wairangi: e kore e kuihi tona mangai i te kuwaha.
8 Ko te tangata e whakaaro ana ki te kino, ka kiia he whanoke.
9 He hara te whakaaro wairangi: he mea whakarihariha ano ki te tangata te tangata whakahi.
10 Ki te ngoikore koe i te ra o te he, he iti tou kaha.
11 Whakaorangia te hunga e kawea atu ana ki te mate, a puritia mai hoki e koe te hunga e meatia ana kia whakamatea.
12 Ki te mea koe, Nana, kihai tenei i mohiotia e matou: kahore ianei te kaipauna ngakau i te whakaaro ki tera? a, ko te kaitiaki o tou wairua, kahore ranei ia e mohio? e kore ranei e homai e ia ki te tangata kia rite ki tana mahi?
13 Kainga, e taku tama, te honi, he pai hoki; me te honikoma, he mea reka hoki ki tou mangai:
14 Ka mohio ai koe ki te whakaaro nui, he mea ki tou wairua: ki te kitea e koe, he tukunga iho ano tona, e kore hoki tau i tumanako ai e hatepea.
15 Kaua, e te tangata kino, e whanga ki te nohoanga o te tangata tika; kei tukino koe ki tona takotoranga.
16 E hinga ana hoki te tangata tika, e whitu hinganga, ka ara ake ano: ka whakataka ia te hunga kino e te he.
17 Kaua e harakoa ki te hinga tou hoariri, kaua hoki tou ngakau e hari ina taka ia:
18 Kei kite a Ihowa, a ka he ki tana titiro, a ka tahuri atu tona riri i a ia.
19 Kei mamae koe, he mea mo nga kaimahi i te kino, kei hae hoki ki te hunga kino.
20 Kahore hoki he mutunga pai ki te tangata kino; ka keto hoki te rama a te hunga kino.
21 E taku tama, e wehi ki a Ihowa, ki te kingi hoki: a, kaua e whakauru noa atu ki te hunga e mea ana ki te whakaputa ke.
22 No te mea ka puta tata te aitua mo ratou: a ko wai ka mohio ki te whakangaromanga o raua tokorua?
23 He whakatauki ano hoki enei na te hunga whakaaro nui. Ehara i te mea pai kia whakaaro ki te kanohi tangata ina whakawa.
24 Ko te tangata e mea ana ki te tangata kino, He tika koe; ka kanga nga iwi ki a ia, ka whakarihariha nga tauiwi ki a ia.
25 Otiia ka koa nga ngakau o te hunga e riria ai tona he, ka tau iho ano hoki te manaaki pai ki runga ki a ratou.
26 Ka kihia e ia nga ngutu e whakahoki ana i nga kupu tika.
27 Meinga kia takoto pai tau mahi i waho, kia rite hoki hei meatanga mau i te mara; muri iho ka hanga i tou whare.
28 Kaua koe e tu hei kaiwhakaatu he mo tou hoa, i te mea kahore he take; a kaua e tinihanga ki ou ngutu.
29 Kaua e ki, Ka meatia ano e ahau ki a ia tana i mea ai ki ahau; ka rite ki ta te tangata mahi taku e whakahoki ai ki a ia.
30 I haere ahau i te taha o te mara a te mangere, i te taha hoki o te mara waina a te tangata kahore ona mahara;
31 Na, kua tupuria katoatia e te tataramoa, kapi tonu te mata o te mara i te ongaonga, a ko to reira taiepa kohatu kua oti te wahi.
32 Katahi ahau ka titiro, ka ata whakaaroaro: ka kite ahau, a ka hopu mai hei ako moku.
33 Kia iti ake nei te wahi e parangia ai, kia iti ake nei te moe, kia iti ake te kotuituitanga o nga ringa ka moe ai:
34 Ka pera te haerenga mai o tou muhore ano he kaipahua; o tou rawakore hoki ano he tangata mau patu.