1 Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
2 Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
3 Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
4 Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
6 Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
7 Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!
8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.
9 Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:
10 căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
11 Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.
12 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!
13 Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!
14 Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;
15 ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.
17 Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.
18 Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.
19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;
20 prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.
21 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
22 Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.
23 Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
24 Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;
26 căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.
28 Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.
29 Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.
30 Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.
31 Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!
32 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
33 Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.
34 Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
35 Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
1 E taku tama, kei wareware ki taku ture; kia puritia hoki aku whakahau e tou ngakau:
2 Katahi ka nui ake nga ra roa mou, nga tau e ora ai, me te ata noho.
3 Kei whakarerea koe e te atawhai, e te pono; heia ki tou kaki; tuhituhia iho, ko tou ngakau ano hei papa.
4 Penei ka whiwhi koe ki te atawhai, ki te matauranga pai i te aroaro o te Atua, o te tangata.
5 Whakapaua tou ngakau ki te whakawhirinaki ki a Ihowa, kaua hoki e okioki ki tou matauranga ake.
6 I ou ara katoa whakaaro ki a ia, a mana e whakatika ou huarahi.
7 Kei whakaaro ki a koe he mohio koe; e wehi ki a Ihowa, kia mawehe i te kino.
8 Hei ora tena ki tou pito, hei makuku ki ou wheua.
9 Kia whai kororia a Ihowa i ou rawa, i nga matamua ano hoki o au hua katoa.
10 A ka ki au toa i nga mea maha, ka pakaru ano hoki au rua waina i te waina.
11 E taku tama, kaua e whakahawea ki ta Ihowa papaki; kei ngakaukore ano koe ina akona e ia:
12 Ka akona hoki e Ihowa tana e aroha ai, ka pera tana me ta te matua ki te tamaiti e matenuitia ana e ia.
13 Ka hari te tangata kua kitea nei e ia te whakaaro nui, me te tangata ano kua whiwhi ki te matauranga.
14 Pai atu hoki te hokohoko o tera i to te hiriwa e hokohokona nei, ona hua i te koura parakore.
15 Nui atu ona utu i o nga rupi; e kore ano hoki nga mea katoa e minaminatia e koe e rite ki a ia.
16 Kei tona ringa matau nga ra roa; kei tona maui nga taonga me te kororia.
17 Ko ona ara he ara ahuareka, ko ona ara katoa he rangimarie.
18 He rakau ia no te ora ki te hunga e u ana ki a ia; ka hari te tangata e pupuri ana i a ia.
19 Na te whakaaro nui o Ihowa i whakaturia ai e ia te whenua; na tona mohio tana whakapumautanga i nga rangi.
20 He mohio nona i pakaru ai nga rire, i maturuturu ai te tomairangi o nga kapua.
21 E taku tama, kei kotiti ke ena i ou kanohi: puritia te whakaaro nui me te ngarahu pai.
22 Kei ena he oranga mo tou wairua, he whakapaipai mo tou kaki.
23 Penei ka haere koe i tou ara, te ai he wehi, e kore ano tou waewae e tutuki.
24 Ka takoto koe, e kore e wehi, ina, ka takoto koe, ka reka ano tau moe.
25 Kaua e wehi i te mataku huaki tata, i te whakangaromanga ranei o te hunga kino ina pa mai.
26 Ko Ihowa hoki hei okiokinga mou, a mana e tiaki tou waewae kei mau.
27 Kaua e kaiponuhia te pai ki te hunga i tika nei ma ratou, i nga wa e taea ai e tou ringa.
28 Kaua e mea ki tou hoa, Haere, ka hoki mai ai, a apopo ka hoatu e ahau; i te mea kei a koe ano te mea e takoto ana.
29 Kei whakatakoto i te kino mo tou hoa, kei te noho hu noa na hoki ia i tou taha.
30 Kei ngangau pokanoa ki te tangata, ki te mea kahore ana mahi kino ki a koe.
31 Kei hae ki te tangata nanakia, kaua hoki e whiriwhiria tetahi o ona ara.
32 He mea whakarihariha hoki te whanoke ki a Ihowa; kei te hunga tika ia tona whakaaro ngaro.
33 He kanga na Ihowa kei roto i te whare o te tangata kino, he mea manaaki ia nana te nohoanga o te hunga tika.
34 He pono ka whakahi ia ki te hunga whakahi, ka puta ia tona atawhai ki te hunga whakaiti.
35 Ka whiwhi te hunga whakaaro nui ki te kororia; he whakama ia te whakanui o nga wairangi.