1 Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
2 dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
3 fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...
6 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
7 Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
8 totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.
9 Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...
11 Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.
15 De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
16 Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:
17 ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,
18 inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.
20 Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
21 leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.
22 Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!
23 Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.
24 Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
25 N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?
29 Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.
30 Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;
31 Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
32 Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
33 Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;
35 nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
1 E taku tama, ki te mea ko tau hei whakakapi mo ta tou hoa, ki te mea kua papaki tou ringa mo te tangata ke,
2 Kua oti koe te mahanga e nga kupu a tou mangai, kua mau koe i nga kupu a tou mangai.
3 Meinga tenei inaianei, e taku tama, kia ora ai koe, he mea hoki kua taka koe ki roto ki te ringa o tou hoa; haere whakaiti i a koe, a ka tohe ki tou hoa.
4 Kei tukua iho te moe ki ou kanohi; kei tunewha ou kamo.
5 Whakaora i a koe ano he anaterope i roto i te ringa o te kaiwhai, ano he manu i roto i te ringa o te kaihopu.
6 Haere ki te popokorua, e te tangata mangere, matakitakina iho ona ara, kia nui ai ou whakaaro:
7 Kahore nei ona kaitohutohu, ona kaitirotiro, ona rangatira,
8 Heoi e mahi kai ana mana i te raumati, e kohikohi ana i te kai mana i te kotinga witi.
9 Kia pehea ake te roa o tau takoto, e te tangata mangere? A hea koe maranga ai i tau moe?
10 Kia iti ake nei te wahi e parangia ai, kia iti ake nei te moe, kia iti ake te kotuinga o nga ringa i a koe e takoto na:
11 Na ka rite ki te kaipahua te putanga mai o te muhore ki a koe, tou rawakore, ano he tangata he patu nei tana.
12 Ko te tangata kahore ona painga, ko te tangata hara, e haereere ana me te mangai tu ke;
13 E whakakini ana ona kanohi, e korero ana ona waewae, e tuhi ana ona maihao;
14 Kei roto te whanoke i tona ngakau, e whakatakoto ana ia i te kino i nga wa katoa; e rui ana ia i te ngangare.
15 Mo reira ka huaki tata te aitua ki a ia; e kore e aha ka whatiia ia, te taea te rongoa.
16 E ono nga mea e kino ana ki a Ihowa; ae ra, e whitu nga mea e whakariharihangia ana e ia:
17 Ko te kanohi whakakake, ko te arero teka, ko nga ringa whakaheke i te toto harakore;
18 He ngakau e whakatakoto ana i nga whakaaro kikino, he waewae e hohoro ana te rere ki te hianga;
19 He kaiwhakaatu teka e korero teka ana, ko te tangata hoki e rui ana i te ngangare ki waenganui i nga tuakana, i nga teina.
20 E taku tama, puritia te whakahau a tou papa, kaua hoki e whakarerea te ture a tou whaea:
21 Kia mau tonu te takai ki tou ngakau, heia ki tou kaki.
22 Ko tou kaiarahi ano tera ina haere koe; mana koe e tiaki ina takoto koe; ka korero mai ano ki a koe; ina ara koe.
23 He rama hoki te whakahau; a he marama te ture; ko nga riringa hoki, e whakaako ana, he ara ki te ora;
24 Hei tiaki i a koe kei he i te wahine kino, i te whakapati a te arero o te wahine ke.
25 Kei hiahia koe ki tona ataahua i roto i tou ngakau; kei mau ano koe i ona kamo.
26 Ko te tukunga iho o te tangata he wahi taro, he mea mo te wahine kairau; ko ta te wahine purema e whai ana ko te wairua utu nui.
27 E taea ranei e te tangata te tango i te ahi ki roto ki tona uma, a e kore ona kakahu e wera?
28 E taea ranei e tetahi te haere i runga i nga waro ratarata, a e kore ona waewae e hunua?
29 Ka pera ano te tangata e haere ana ki te wahine a tona hoa; e kore e kore ka whiua te tangata e pa ana ki a ia.
30 E kore e whakahaweatia e te tangata te tahae, ki te tahaetia e ia he mea e makona ai tona wairua i a hiakai ia.
31 Otiia ki te kitea ia, kia takiwhitu ana e whakautu ai; me homai e ia nga rawa katoa o tona whare.
32 Ko te tangata e puremu ana ki te wahine, kahore ona mohio: ko te tangata e pera ana, kei te whakangaro ia i tona wairua.
33 He kaiakiko, he whakama te wahi mona; e kore ano tona ingoa kino e horoia atu.
34 He riri nui hoki na te tangata te hae; e kore ano e tohungia e ia i te ra rapu utu.
35 E kore ia e manako ki tetahi utu; e kore hoki e tatu tona ngakau, ahakoa he nui au hakari e tapae ai.