1 Vai de cununa îngîmfată a beţivilor lui Efraim, de floarea veştejită, care este strălucirea podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată!
2 Iată că vine dela Domnul, un om tare şi puternic, ca o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari şivoaie de ape, care o doboară cu putere la pămînt.
3 Va fi călcată în picioare, cununa îngîmfată a beţivilor lui Efraim;
4 şi floarea veştejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor şi pe care, abia o iei în mînă, şi îndată o şi înghiţi.
5 În ziua aceea, Domnul oştirilor va fi o cunună strălucitoare şi o podoabă măreaţă pentru rămăşiţa poporului,
6 sau: un duh de dreptate pentru cel ce şade pe scaunul de judecată, şi o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaş înapoi pînă la porţile lui.
7 Dar şi ei, se clatină de vin, şi băuturile tari îi ameţesc; preoţi şi prooroci sînt îmbătaţi de băuturi tari, sînt stăpîniţi de vin, au ameţeli din pricina băuturilor tari; se clatină cînd proorocesc, se poticnesc cînd judecă.
8 Toate mesele sînt pline de vărsături murdare, şi nu mai este nici un loc curat. -
9 Ei zic: ,,Pe cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curînd, luaţi dela ţîţă?
10 Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.`` -
11 Ei bine! Prin nişte oameni cu buze bîlbăitoare şi cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuia Domnul.
12 El îi zicea: ,,Iată odihna; lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească; iată locul de odihnă!`` Dar ei n'au vrut să asculte,
13 şi pentru ei cuvîntul Domnului va fi: ,,Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo``, ca mergînd, să cadă pe spate şi să se zdrobească, să dea în laţ şi să fie prinşi.
14 De aceea ascultaţi Cuvîntul Domnului, batjocoritorilor, cari stăpîniţi peste poporul acesta din Ierusalim!
15 Pentrucă ziceţi: ,,Noi am făcut un legămînt cu moartea, am făcut o învoială cu locuinţa morţilor: cînd va trece urgia apelor năvălitoare, nu ne va atinge, căci avem ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna!``
16 deaceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Iată, pun ca temelie în Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin, nu se va grăbi să fugă.
17 Voi face din neprihănire o lege, şi din dreptate o cumpănă; şi grindina va surpa locul de scăpare al neadevărului, şi apele vor îneca adăpostul minciunii.
18 Aşa că legămîntul vostru cu moartea va fi nimicit, şi învoiala voastră cu locuinţa morţilor nu va dăinui. Cînd va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea.
19 Ori de cîte ori va trece, vă va apuca; căci va trece în toate dimineţile, zi şi noapte, şi numai vuietul ei vă va îngrozi.``
20 Patul va fi prea scurt, ca să te întinzi în el, şi învelitoarea prea îngustă, ca să te înveleşti cu ea.
21 Căci Domnul Se va scula ca la muntele Peraţim, şi Se va mînia ca în valea Gabaonului, ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea Lui ciudată, ca să-Şi împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit.
22 Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strîngă mai tare legăturile; căci am aflat dela Domnul, Dumnezeul oştirilor, că nimicirea întregei ţări este hotărîtă.
23 ,,Plecaţi-vă urechea, şi ascultaţi glasul meu! Fiţi cu luare aminte, şi ascultaţi cuvîntul meu!
24 Cel ce ară pentru sămănătură, ară oare necontenit? Necontenit îşi brăzdează şi îşi grăpează el pămîntul?
25 Oare după ce a netezit faţa pămîntului, nu aruncă el măzăriche şi samănă chimen? Nu pune el grîul în rînduri, orzul într'un loc deosebit, şi alacul pe margini?
26 Dumnezeul lui l -a învăţat să facă aşa, El i -a dat aceste învăţături.
27 Măzărichea nu se treieră cu leasa, şi roata carului nu trece peste chimen; ci măzărichea se bate cu băţul, şi chimenul cu nuiaua.
28 Grîul se bate, dar nu se bate necontenit; împingi peste el roata carului şi caii, dar nu -l sfărîmi.
29 Şi lucrul acesta vine dela Domnul oştirilor; minunat este planul Lui, şi mare este înţelepciunea Lui.``
1 Malheur à la couronne de fierté, des ivrognes d'Ephraïm, la noblesse de la gloire duquel n'est qu'une fleur qui tombe; ceux qui sont sur le sommet de la grasse vallée sont étourdis de vin.
2 Voici, le Seigneur [a en main] un fort et puissant homme, ressemblant à une tempête de grêle, à un tourbillon qui brise tout, à une tempête de grosses eaux débordées; il jettera [tout] par terre avec la main.
3 La couronne de fierté et les ivrognes d'Ephraïm seront foulés aux pieds.
4 Et la noblesse de sa gloire qui est sur le sommet de la grasse vallée ne sera qu'une fleur qui tombe; ils seront comme les fruits hâtifs avant l'Eté, lesquels incontinent que quelqu'un a vus, il les dévore dès qu'il les a dans sa main.
5 En ce jour-là l'Eternel des armées sera pour couronne de noblesse, et pour diadème de gloire au résidu de son peuple.
6 Et pour esprit de jugement à celui qui sera assis [sur le siège] de jugement; et pour force à ceux qui dans le combat feront retourner les [commis] jusques à la porte.
7 Mais ceux-ci aussi se sont oubliés dans le vin, et se sont fourvoyés dans la cervoise; le Sacrificateur et le Prophète se sont oubliés dans la cervoise; ils ont été engloutis par le vin, ils se sont fourvoyés a cause de la cervoise; ils se sont oubliés dans la vision, ils ont bronché dans le jugement.
8 Car toutes leurs tables ont été couvertes de ce qu'ils ont rendu et de leurs ordures; tellement qu'il n'y a plus de place.
9 A qui enseignerait-on la science, et à qui ferait-on entendre l'enseignement? [ils sont comme] ceux qu'on vient de sevrer, et de retirer de la mamelle.
10 Car [il faut leur donner] commandement après commandement; commandement après commandement; ligne après ligne; ligne après ligne; un peu ici, un peu là.
11 C'est pourquoi il parlera à ce peuple-ci avec un bégayement de lèvres, et une langue étrangère.
12 Il lui avait dit; c'est ici le repos, que vous donniez du repos à celui qui est lassé, et c'est ici le soulagement; mais ils n'ont point voulu écouter.
13 Ainsi la parole de l'Eternel leur sera commandement après commandement; commandement après commandement; ligne après ligne; ligne après ligne; un peu ici, un peu là; afin qu'ils aillent et tombent à la renverse, et qu'ils soient brisés; et afin qu'ils tombent dans le piége, et qu'ils soient pris.
14 C'est pourquoi écoutez la parole de l'Eternel, vous hommes moqueurs, qui dominez sur ce peuple qui [est] à Jérusalem;
15 Car vous avez dit; nous avons fait accord avec la mort, et nous avons intelligence avec le sépulcre; quand le fléau débordé traversera, il ne viendra point sur nous, car nous avons mis le mensonge pour notre retraite, et nous nous sommes cachés sous la fausseté.
16 C'est pourquoi ainsi a dit le Seigneur, l'Eternel; voici je mettrai pour fondement une pierre en Sion, une pierre éprouvée, [la pierre] de l'angle le plus précieux, pour être un fondement solide; celui qui croira ne se hâtera point.
17 Et je mettrai le jugement à l'équerre, et la justice au niveau; et la grêle détruira la retraite du mensonge, et les eaux inonderont le lieu où l'on se retirait.
18 Et votre accord avec la mort sera aboli, et votre intelligence avec le sépulcre ne tiendra point; quand le fléau débordé traversera, vous en serez foulés.
19 Dès qu'il traversera il vous emportera; or il traversera tous les matins, de jour, et de nuit; et dès qu'on en entendra le bruit il n'y aura que remuement.
20 Car le lit sera trop court, et on ne pourra pas s'y étendre; et la couverture trop étroite quand on se voudra envelopper.
21 Parce que l'Eternel se lèvera comme en la montagne de Pératsim, et il sera ému comme dans la vallée de Gabaon, pour faire son œuvre, son œuvre extraordinaire, et pour faire son travail, son travail non accoutumé.
22 Maintenant donc ne vous moquez [plus], de peur que vos liens ne soient renforcés, car j'ai entendu de par le Seigneur l'Eternel des armées une consomption, qui est même déterminée sur tout le pays.
23 Prêtez l'oreille, et écoutez ma voix; soyez attentifs, et écoutez mon discours.
24 Celui qui laboure pour semer, labourera-t-il tous les jours? ne cassera-t-il pas, et ne rompra-t-il pas les mottes de sa terre?
25 Quand il en aura égalé le dessus, ne sèmera-t-il pas la vesce; ne répandra-t-il pas le cumin, ne mettra-t-il pas le froment au meilleur endroit, et l'orge en son lieu assigné, et l'épeautre en son quartier?
26 Parce que son Dieu l'instruit et l'enseigne touchant ce qu'il faut faire.
27 Car on ne foule pas la vesce avec la herse, et on ne tourne point la roue du chariot sur le cumin; mais on bat la vesce avec la verge, et le cumin avec le bâton.
28 Le [blé dont on fait le] pain se menuise,car [le laboureur] ne saurait jamais le fouler entièrement, et quoiqu'il l'écrase avec la roue de son chariot, néanmoins il ne le menuisera pas avec ses chevaux.
29 Ceci aussi procède de l'Eternel des armées, qui est admirable en conseil, et magnifique en moyens.