1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

7 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

9 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

14 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

16 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

17 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

19 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

20 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

21 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

23 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

1 L'homme particulier cherche ce qui lui fait plaisir, et se mêle de savoir comment tout doit aller.

2 Le fou ne prend point plaisir à l'intelligence, mais à ce que son cœur soit manifesté.

3 Quand le méchant vient, le mépris vient aussi, et le reproche avec l'ignominie.

4 Les paroles de la bouche d'un [digne] personnage sont [comme] des eaux profondes; et la source de la sagesse est un torrent qui bouillonne.

5 Il n'est pas bon d'avoir égard à l'apparence de la personne du méchant, pour renverser le juste en jugement.

6 Les lèvres du fou entrent en querelle, et sa bouche appelle les combats.

7 La bouche du fou lui est une ruine, et ses lèvres sont un piège à son âme.

8 Les paroles du flatteur sont comme de ceux qui ne font pas semblant d'y toucher, mais elles descendent jusqu'au dedans du ventre.

9 Celui aussi qui se porte lâchement dans son ouvrage, est frère de celui qui dissipe [ce qu'il a.]

10 Le nom de l'Eternel est une forte tour, le juste y courra, et il y sera en une haute retraite.

11 Les biens du riche sont la ville de sa force, et comme une haute muraille de retraite, selon son imagination.

12 Le cœur de l'homme s'élève avant que la ruine arrive; mais l'humilité précède la gloire.

13 Celui qui répond à quelque propos avant que de [l'] avoir ouï, c'est à lui une folie et une confusion.

14 L'esprit d'un homme [fort] soutiendra son infirmité; mais l'esprit abattu, qui le relèvera?

15 Le cœur de l'homme intelligent acquiert de la science, et l'oreille des sages cherche la science.

16 Le présent d'un homme lui fait faire place, et le conduit devant les grands.

17 Celui qui plaide le premier, est juste; mais sa partie vient, et examine le tout.

18 Le sort fait cesser les procès, et fait les partages entre les puissants.

19 Un frère [offensé] se rend plus difficile qu'une ville forte, et les discordes en sont comme les verrous d'un palais.

20 Le ventre de chacun sera rassasié du fruit de sa bouche; il sera rassasié du revenu de ses lèvres.

21 La mort et la vie sont au pouvoir de la langue, et celui qui l'aime mangera de ses fruits.

22 Celui qui trouve une [digne] femme trouve le bien, et il a obtenu une faveur de l'Eternel.

23 Le pauvre ne prononce que des supplications, mais le riche ne répond que des paroles rudes.

24 Que l'homme qui a des intimes amis, se tienne à leur amitié; parce qu'il y a tel ami qui est plus attaché que le frère.