1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

1 Ne porte point d'envie aux hommes malins, et ne désire point d'être avec eux.

2 Car leur cœur pense à piller, et leurs lèvres parlent de nuire.

3 La maison sera bâtie par la sagesse, et sera affermie par l'intelligence.

4 Et par la science les cabinets seront remplis de tous les biens précieux et agréables.

5 L'homme sage [est accompagné] de force, et l'homme qui a de l'intelligence renforce la puissance.

6 Car par la prudence tu feras la guerre avantageusement, et la délivrance consiste dans le nombre des conseillers.

7 Il n'y a point de sagesse qui ne soit trop haute pour le fou; il n'ouvrira point sa bouche à la porte.

8 Celui qui pense à faire mal, on l'appellera, Songe-malice.

9 Le discours de la folie n'est que péché, et le moqueur est en abomination à l'homme.

10 Si tu as perdu courage dans la calamité, ta force s'est diminuée.

11 Si tu te retiens pour ne délivrer point ceux qui sont traînés à la mort, et qui sont sur le point d'être tués,

12 Parce que tu diras : Voici, nous n'en avons rien su; celui qui pèse les cœurs ne l'entendra-t-il point? et celui qui garde ton âme, ne le saura-t-il point? et ne rendra-t-il point à chacun selon son œuvre?

13 Mon fils, mange le miel, car il est bon; et le rayon de miel, car il est doux à ton palais.

14 Ainsi sera à ton âme la connaissance de la sagesse, quand tu l'auras trouvée; et il y aura une [bonne] issue, et ton attente ne sera point retranchée.

15 Méchant, n'épie point le domicile du juste, et ne détruis point son gîte.

16 Car le juste tombera sept fois, et sera relevé; mais les méchants tombent dans le mal.

17 Quand ton ennemi sera tombé, ne t'en réjouis point; et quand il sera renversé, que ton cœur ne s'en égaye point;

18 De peur que l'Eternel ne [le] voie, et que cela ne lui déplaise, tellement qu'il détourne de dessus lui sa colère [sur toi.]

19 Ne te dépite point à cause des gens malins; ne porte point d'envie aux méchants;

20 Car il n'y aura point de [bonne] issue pour le méchant, et la lampe des méchants sera éteinte.

21 Mon fils, crains l'Eternel, et le Roi; et ne te mêle point avec des gens remuants.

22 Car leur calamité s'élèvera tout d'un coup; et qui sait l'inconvénient qui arrivera à ces deux-là?

23 Ces choses aussi sont pour les sages. Il n'est pas bon d'avoir égard à l'apparence des personnes en jugement.

24 Celui qui dit au méchant : Tu es juste, les peuples le maudiront, et les nations l'auront en détestation.

25 Mais pour ceux qui le reprennent, ils en retireront de la satisfaction, et la bénédiction que les biens accompagnent se répandra sur eux.

26 Celui qui répond avec justesse fait plaisir [à celui qui l'écoute.]

27 Range ton ouvrage dehors, et l'apprête au champ qui est à toi, et puis bâtis ta maison.

28 Ne sois point témoin contre ton prochain, sans qu'il en soit besoin; car voudrais-tu t'en faire croire par tes lèvres?

29 Ne dis point : comme il m'a fait, ainsi lui ferai-je; je rendrai à cet homme selon ce qu'il m'a fait.

30 J'ai passé près du champ de l'homme paresseux, et près de la vigne de l'homme dépourvu de sens;

31 Et voilà, tout y était monté en chardons, et les orties avaient couvert le dessus, et sa cloison de pierres était démolie.

32 Et ayant vu cela, je le mis dans mon cœur, je le regardai, j'en reçus de l'instruction.

33 Un peu de dormir, un peu de sommeil, un peu de ploiement de bras pour demeurer couché,

34 Et ta pauvreté viendra [comme] un passant; et ta disette, comme un soldat.