1 Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

2 Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

3 Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

4 Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

5 Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

6 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

7 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

8 Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -

9 Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -

10 Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

11 Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

12 Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -

13 Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,

14 Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

15 Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

16 Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -

17 Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

18 Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

19 Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -

20 Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -

21 Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

22 Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

23 Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

24 Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

25 Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -

26 Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

27 Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.

1 L'homme qui étant repris roidit son cou, sera subitement brisé, sans qu'il y ait de guérison.

2 Quand les justes sont avancés, le peuple se réjouit; mais quand le méchant domine, le peuple gémit.

3 L'homme qui aime la sagesse, réjouit son père; mais celui qui entretient les femmes débauchées, dissipe ses richesses.

4 Le Roi maintient le pays par le jugement; mais l'homme qui est adonné aux présents, le ruinera.

5 L'homme qui flatte son prochain, étend le filet devant ses pas.

6 Le mal qui est au forfait de l'homme, lui est comme un piège; mais le juste chantera, et se réjouira.

7 Le juste prend connaissance de la cause des pauvres; [mais] le méchant n'en prend point connaissance.

8 Les hommes moqueurs troublent la ville; mais les sages apaisent la colère.

9 L'homme sage contestant avec l'homme fou, soit qu'il s'émeuve, soit qu'il rie, n'aura point de repos.

10 Les hommes sanguinaires ont en haine l'homme intègre, mais les hommes droits tiennent chère sa vie.

11 Le fou pousse au-dehors toute sa passion, mais le sage la réprime, et [la renvoie] en arrière.

12 Tous les serviteurs d'un Prince qui prête l'oreille à la parole de mensonge, sont méchants.

13 Le pauvre et l'homme usurier s'entre-rencontrent, et l'Eternel illumine les yeux de tous deux.

14 Le trône du Roi qui fait justice selon la vérité aux pauvres, sera établi à perpétuité.

15 La verge et la répréhension donnent la sagesse; mais l'enfant abandonné à lui-même fait honte à sa mère.

16 Quand les méchants sont avancés, les forfaits se multiplient; mais les justes verront leur ruine.

17 Corrige ton enfant, et il te mettra en repos, et il donnera du plaisir à ton âme.

18 Lorsqu'il n'y a point de vision, le peuple est abandonné; mais bienheureux est celui qui garde la Loi.

19 Le serviteur ne se corrige point par des paroles; car il entendra, et ne répondra point.

20 As-tu vu un homme précipité en ses paroles? il y a plus d'espérance d'un fou que de lui.

21 Le serviteur sera enfin fils de celui qui l'élève délicatement dès sa jeunesse.

22 L'homme colère excite les querelles, et l'homme furieux [commet] plusieurs forfaits.

23 L'orgueil de l'homme l'abaisse, mais celui qui est humble d'esprit obtient la gloire.

24 Celui qui partage avec le larron, hait son âme ; il entend le serment d'exécration, et il ne le décèle point.

25 L'effroi que conçoit un homme, lui tend un piège; mais celui qui s'assure en l'Eternel aura une haute retraite.

26 Plusieurs recherchent la face de celui qui domine; mais c'est de l'Eternel que vient le jugement qu'on donne touchant quelqu'un.

27 L'homme inique est en abomination aux justes; et celui qui va droit, est en abomination au méchant.