1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

1 Les paroles du Roi Lémuel et l'instruction que sa mère lui donna.

2 Quoi? mon fils? quoi, fils de mon ventre? eh quoi? mon fils, pour lequel j'ai tant fait de vœux?

3 Ne donne point ta force aux femmes, et [ne mets point] ton étude à détruire les Rois.

4 Lémuel, ce n'est point aux Rois, ce n'est point aux Rois de boire le vin, ni aux Princes de boire la cervoise.

5 De peur qu'ayant bu, ils n'oublient l'ordonnance, et qu'ils n'altèrent le droit de tous les pauvres affligés.

6 Donnez de la cervoise à celui qui s'en va périr, et du vin à celui qui est dans l'amertume de cœur;

7 Afin qu'il en boive, et qu'il oublie sa pauvreté, et ne se souvienne plus de sa peine.

8 Ouvre ta bouche en faveur du muet, pour le droit de tous ceux qui s'en vont périr.

9 Ouvre ta bouche, fais justice, et fais droit à l'affligé et au nécessiteux.

10 [Aleph.] Qui est-ce qui trouvera une vaillante femme? car son prix surpasse de beaucoup les perles.

11 [Beth.] Le cœur de son mari s'assure en elle, et il ne manquera point de dépouilles.

12 [Guimel.] Elle lui fait du bien tous les jours de sa vie, et jamais du mal.

13 [Daleth.] Elle cherche de la laine et du lin, et elle fait ce qu'elle veut de ses mains.

14 [He.] Elle est comme les navires d'un marchand, elle amène son pain de loin.

15 [Vau.] Elle se lève lorsqu'il est encore nuit, elle distribue la nourriture nécessaire à sa maison, et elle [donne] à ses servantes leur tâche.

16 [Zajin.] Elle considère un champ, et l'acquiert; et elle plante la vigne du fruit de ses mains.

17 [Heth.] Elle ceint ses reins de force, et fortifie ses bras.

18 [Teth.] Elle éprouve que son trafic est bon; sa lampe ne s'éteint point la nuit.

19 [Jod.] Elle met ses mains au fuseau, et ses mains tiennent la quenouille.

20 [Caph.] Elle tend sa main à l'affligé, et avance ses mains au nécessiteux.

21 [Lamed.] Elle ne craint point la neige pour sa famille, car toute sa famille est vêtue de vêtements doubles.

22 [Mem.] Elle se fait des tours de lit; le fin lin et l'écarlate est ce dont elle s'habille.

23 [Nun.] Son mari est reconnu aux portes, quand il est assis avec les Anciens du pays.

24 [Samech.] Elle fait du linge, et le vend; et elle fait des ceintures, qu'elle donne au marchand.

25 [Hajin.] La force et la magnificence est son vêtement, et elle se rit du jour à venir.

26 [Pe.] Elle ouvre sa bouche avec sagesse, et la Loi de la charité est sur sa langue.

27 [Tsade.] Elle contemple le train de sa maison, et ne mange point le pain de paresse.

28 [Koph.] Ses enfants se lèvent, et la disent bienheureuse; son mari [aussi], et il la loue, [en disant] :

29 [Resch.] Plusieurs filles ont été vaillantes; mais tu les surpasses toutes.

30 [Scin.] La grâce trompe, et la beauté s'évanouit; [mais] la femme qui craint l'Eternel, sera celle qui sera louée.

31 [Thau.] Donnez-lui des fruits de ses mains, et que ses œuvres la louent aux portes.