1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!
2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,
3 cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!
4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.
5 O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!
6 Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!
7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.
8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!
9 Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.
10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.
11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!
13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.
14 Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.
15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.
16 Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.
17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19 Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.
21 Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.
22 Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.
23 Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.
24 Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.
25 Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!
26 Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!
27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.
28 Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!
29 Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!
30 Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.
31 Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!
32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.
33 Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit!
34 Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!
35 Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.
36 Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!
37 Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!
38 Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!
39 Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.
40 Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!
41 Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
42 Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.
43 Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.
44 Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.
45 Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.
46 Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.
47 Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.
48 Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.
49 Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!
50 Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.
51 Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.
52 Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.
53 M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.
54 Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.
55 Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.
56 Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.
57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.
58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!
59 Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.
60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.
61 Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.
62 Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.
63 Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.
64 Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!
65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.
66 Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.
67 Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.
68 Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!
69 Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.
71 Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.
72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.
73 Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!
74 Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
75 Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit.
76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!
77 Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
78 Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.
79 Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!
80 Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!
81 Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
82 Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``
83 Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.
84 Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?
85 Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.
86 Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!
87 Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.
88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!
89 Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
90 Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.
91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.
92 Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.
94 Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.
95 Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.
96 Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.
97 Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.
98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.
99 Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.
100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.
101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.
102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
103 Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!
104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.
105 Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.
106 Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.
107 Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!
108 Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!
109 Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.
110 Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.
111 Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.
112 Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.
113 Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.
114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
115 Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116 Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!
117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!
118 Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.
119 Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.
120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.
121 Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
122 Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!
123 Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.
124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
125 Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.
126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.
127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:
128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.
129 Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.
130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.
131 Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.
132 Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!
133 Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!
134 Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!
135 Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
136 Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.
137 Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.
138 Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.
139 Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.
140 Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.
141 Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.
142 Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.
143 Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.
144 Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!
145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.
146 Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!
147 O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
148 O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.
149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!
150 Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.
151 Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.
152 De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.
153 Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.
154 Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.
155 Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.
156 Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!
157 Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.
158 Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.
159 Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!
160 Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.
161 Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.
162 Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.
163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.
164 De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.
165 Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.
166 Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.
167 Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!
168 Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.
169 Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.
170 Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!
171 Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!
172 Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!
173 Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.
174 Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.
175 Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!
176 Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.
1 ALEPH. Bienheureux [sont] ceux qui sont intègres en leur voie, qui marchent en la Loi de l'Eternel.
2 Bienheureux sont ceux qui gardent ses témoignages, et qui le cherchent de tout leur cœur;
3 Qui aussi ne font point d'iniquité, [et] qui marchent dans ses voies.
4 Tu as donné tes commandements afin qu'on les garde soigneusement.
5 Qu'il te plaise, ô Dieu! que mes voies soient bien dressées, pour garder tes statuts.
6 Et je ne rougirai point de honte, quand je regarderai à tous tes commandements.
7 Je te célébrerai avec droiture de cœur, quand j'aurai appris les ordonnances de ta justice.
8 Je veux garder tes statuts; ne me délaisse point entièrement.
9 BETH. Par quel moyen le jeune homme rendra-t-il pure sa voie? Ce sera en y prenant garde selon ta parole.
10 Je t'ai recherché de tout mon cœur, ne me fais point fourvoyer de tes commandements.
11 J'ai serré ta parole dans mon cœur, afin que je ne pèche point contre toi.
12 Eternel! tu es béni; enseigne-moi tes statuts.
13 J'ai raconté de mes lèvres toutes les ordonnances de ta bouche.
14 Je me suis réjoui dans le chemin de tes témoignages, comme si j'eusse eu toutes les richesses du monde.
15 Je m'entretiendrai de tes commandements, et je regarderai à tes sentiers.
16 Je prends plaisir à tes statuts, et je n'oublierai point tes paroles.
17 GUIMEL. Fais ce bien à ton serviteur que.je vive, et je garderai ta parole.
18 Dessille mes yeux, afin que je regarde aux merveilles de ta Loi.
19 Je suis voyageur en la terre; ne cache point de moi tes commandements.
20 Mon âme est toute embrasée de l'affection qu'elle a de tout temps pour tes ordonnances.
21 Tu as rudement tancé les orgueilleux maudits, qui se détournent de tes commandements.
22 Ote de dessus moi l'opprobre et le mépris; car j'ai gardé tes témoignages.
23 Même les principaux se sont assis [et] ont parlé contre moi, pendant que ton serviteur s'entretenait de tes statuts.
24 Aussi tes témoignages [sont] mes plaisirs, [et] les gens de mon conseil.
25 DALETH. Mon âme est attachée à la poudre; fais-moi revivre selon ta parole.
26 Je t'ai déclaré au long mes voies, et tu m'as répondu; enseigne-moi tes statuts.
27 Fais-moi entendre la voie de tes commandements, et je discourrai de tes merveilles.
28 Mon âme s'est fondue d'ennui, relève moi selon tes paroles.
29 Eloigne de moi la voie du mensonge, et me donne gratuitement ta Loi.
30 J'ai choisi la voie de la vérité, et je me suis proposé tes ordonnances.
31 J'ai été attaché à tes témoignages, ô Eternel! ne me fais point rougir de honte.
32 Je courrai par la voie de tes commandements, quand tu auras mis mon cœur au large.
33 HE. Eternel, enseigne-moi la voie de tes statuts, et je la garderai jusques au bout.
34 Donne-moi de l'intelligence; je garderai ta Loi, et je l'observerai de tout [mon] cœur.
35 Fais-moi marcher dans le sentier de tes commandements; car j'y prends plaisir.
36 Incline mon cœur à tes témoignages, et non point au gain déshonnête.
37 Détourne mes yeux qu'ils ne regardent à la vanité; fais-moi revivre par le moyen de tes voies.
38 Ratifie ta parole à ton serviteur, qui est adonné à ta crainte.
39 Ote mon opprobre, lequel j'ai craint; car tes ordonnances sont bonnes.
40 Voici, je suis affectionné à tes commandements; fais-moi revivre par ta justice.
41 VAU. Et que tes faveurs viennent sur moi, ô Eternel! [et] ta délivrance aussi, selon ta parole;
42 Afin que j'aie de quoi répondre à celui qui me charge d'opprobre : car j'ai mis ma confiance en ta parole.
43 Et n'arrache point de ma bouche la parole de vérité; car je me suis attendu à tes ordonnances.
44 Je garderai continuellement ta Loi, à toujours et à perpétuité.
45 Je marcherai au large, parce que j'ai recherché tes commandements.
46 Je parlerai de tes témoignages devant les Rois, et je ne rougirai point de honte.
47 Et je prendrai mon plaisir en tes commandements, que j'ai aimés;
48 Même j'étendrai mes mains vers tes commandements, que j'ai aimés; et je m'entretiendrai de tes statuts.
49 ZAIN. Souviens-toi de la parole donnée à ton serviteur, à laquelle tu as fait que je me suis attendu.
50 C'[est] ici ma consolation dans mon affliction, que ta parole m'a remis en vie.
51 Les orgueilleux se sont fort moqués de moi, [mais] je ne me suis point dé tourné de ta Loi.
52 Eternel, je me suis souvenu des jugements d'ancienneté, et je me suis consolé [en eux].
53 L'horreur m'a saisi, à cause des méchants qui ont abandonné ta Loi.
54 Tes statuts ont été le sujet de mes cantiques dans la maison où j ai demeuré comme voyageur.
55 Eternel, je me suis souvenu de ton Nom pendant la nuit, et j'ai gardé ta Loi.
56 Cela m'est arrivé, parce que je gardais tes commandements.
57 HETH. Ô Eternel! j'ai conclu que ma portion était de garder tes paroles.
58 Je t'ai supplié de tout mon cœur, aie pitié de moi selon ta parole.
59 J'ai fait le compte de mes voies, et j'ai rebroussé chemin vers tes témoignages.
60 Je me suis hâté, je n'ai point différé à garder tes commandements.
61 Les troupes des méchants m'ont pillé, [mais] je n'ai point oublié ta Loi.
62 Je me lève à minuit pour te célébrer à cause des ordonnances de ta justice.
63 Je m'accompagne de tous ceux qui te craignent, et qui gardent tes commandements.
64 Eternel, la terre est pleine de tes faveurs; enseigne-moi tes statuts.
65 TETH. Eternel, tu as fait du bien à ton serviteur selon ta parole.
66 Enseigne-moi d'avoir bon sens et connaissance, car j'ai ajouté foi à tes commandements.
67 Avant que je fusse affligé, j'allais à travers champs; mais maintenant j'observe ta parole.
68 Tu [es] bon et bienfaisant, enseigne-moi tes statuts.
69 Les orgueilleux ont forgé des faussetés contre moi; [mais] je garderai de tout mon cœur tes commandements.
70 Leur cœur est comme figé de graisse; mais moi, je prends plaisir en ta Loi.
71 Il m'est bon que j'aie été affligé, afin que j'apprenne tes statuts.
72 La Loi [que tu as prononcée] de ta bouche, m'[est] plus précieuse que mille [pièces] d'or ou d'argent.
73 JOD. Tes mains m'ont fait, et façonné; rends-moi entendu, afin que j'apprenne tes commandements.
74 Ceux qui te craignent me verront, et se réjouiront; parce que je me suis attendu à ta parole.
75 Je connais, ô Eternel! que tes ordonnances ne sont que justice; et que tu m'as affligé suivant ta fidélité.
76 Je te prie, que ta miséricorde me console, selon ta parole [adressée] à ton serviteur.
77 Que tes compassions se répandent sur moi, et je vivrai; car ta Loi est tout mon plaisir.
78 Que les orgueilleux rougissent de honte, de ce qu ils m'ont renversé sans sujet; [mais] moi, je discourrai de tes commandements.
79 Que ceux qui te craignent, et ceux qui connaissent tes témoignages, reviennent vers moi.
80 Que mon cœur soit intègre dans tes statuts, afin que je ne rougisse point de honte.
81 CAPH. Mon âme s'est consumée en attendant ta délivrance; je me suis attendu à ta parole.
82 Mes yeux se sont épuisés [en attendant] ta parole, lorsque j'ai dit : quand me consoleras-tu?
83 Car je suis devenu comme un outre mis à la fumée, [et je] n'ai point oublié tes statuts.
84 Combien [ont à durer] les jours de ton serviteur? Quand jugeras-tu ceux qui me poursuivent?
85 Les orgueilleux m'ont creusé des fosses, ce qui n'est pas selon ta Loi.
86 Tous tes commandements [ne sont que] fidélité; on me persécute sans cause; aide-moi.
87 On m'a presque réduit à rien, [et] mis par terre : mais je n'ai point abandonné tes commandements.
88 Fais-moi revivre selon ta miséricorde, et je garderai le témoignage de ta bouche.
89 LAMED. Ô Eternel! ta parole subsiste à toujours dans les cieux.
90 Ta fidélité dure d'âge en âge; tu as établi la terre, et elle demeure ferme.
91 [Ces choses] subsistent aujourd'hui selon tes ordonnances; car toutes choses te servent.
92 N'eût été que ta Loi a été tout mon plaisir, j'eusse déjà péri dans mon affliction.
93 Je n'oublierai jamais tes commandements; car tu m'as fait revivre par eux.
94 Je suis à toi, sauve-moi; car j'ai recherché tes commandements.
95 Les méchants m'ont attendu, pour me faire périr; [mais] je me suis rendu attentif à tes témoignages.
96 J'ai vu un bout dans toutes les choses les plus parfaites; [mais] ton commandement [est] d'une très-grande étendue.
97 MEM. Ô combien j'aime ta Loi! c'est ce dont je m'entretiens tout le jour.
98 Tu m'as rendu plus sage par tes commandements, que ne sont mes ennemis; parce que tes commandements sont toujours avec moi.
99 J'ai surpassé en prudence tous ceux qui m'avaient enseigné, parce que tes témoignages son mon entretien.
100 Je suis devenu plus intelligent que les anciens, parce que j'ai observé tes commandements.
101 J'ai gardé mes pieds de toute mauvaise voie, afin que j'observasse ta parole.
102 Je ne me suis point détourné de tes ordonnances, parce que tu me [les] as enseignées.
103 Ô que ta parole a été douce à mon palais! plus douce que le miel à ma bouche.
104 Je suis devenu intelligent par tes commandements, c'est pourquoi j'ai haï toute voie de mensonge.
105 NUN. Ta parole est une lampe à mon pied, et une lumière à mon sentier.
106 J'ai juré, et je le tiendrai, d'observer les ordonnances de ta justice.
107 Eternel, je suis extrêmement affligé, fais-moi revivre selon ta parole.
108 Eternel, je te prie, aie pour agréables les oblations volontaires de ma bouche, et enseigne-moi tes ordonnances.
109 Ma vie a été continuellement en danger, toutefois je n'ai point oublié ta Loi.
110 Les méchants m'ont tendu des piéges, toutefois je ne me suis point égaré de tes commandements.
111 J'ai pris pour héritage perpétuel tes témoignages; car ils sont la joie de mon cœur.
112 J'ai incliné mon cœur à accomplir toujours tes statuts jusques au bout.
113 SAMECH. J'ai eu en haine les pensées diverses, mais j'ai aimé ta Loi.
114 Tu es mon asile et mon bouclier, je me suis attendu à ta parole.
115 Méchants, retirez-vous de moi, et je garderai les commandements de mon Dieu.
116 Soutiens-moi suivant ta parole, et je vivrai; et ne me fais point rougir de honte en me refusant ce que j'espérais.
117 Soutiens-moi, et je serai en sûreté, et j'aurai continuellement les yeux sur tes statuts.
118 Tu as foulé aux pieds tous ceux qui se détournent de tes statuts; car le mensonge est le moyen dont ils se servent pour tromper.
119 Tu as réduit à néant tous les méchants de la terre, comme n'étant qu'écume; c'est pourquoi j'ai aimé tes témoignages.
120 Ma chair a frémi de la frayeur que j'ai de toi, et j'ai craint tes jugements.
121 HAJIN. J'ai exercé jugement et justice, ne m'abandonne point à ceux qui me font tort.
122 Sois le pleige de ton serviteur pour son bien; [et ne permets pas] que je sois opprimé par les orgueilleux,
123 Mes yeux se sont épuisés en attendant ta délivrance, et la parole de ta justice.
124 Agis envers ton serviteur suivant ta miséricorde et m'enseigne tes statuts.
125 Je suis ton serviteur, rends-moi intelligent, et je connaîtrai tes témoignages.
126 Il est temps que l'Eternel opère; ils ont aboli ta Loi.
127 C'est pourquoi j'ai aimé tes commandements, plus que l'or, même plus que le fin or.
128 C'est pourquoi j'ai estimé droits tous les commandements que tu donnes de toutes choses, [et] j'ai eu en haine toute voie de mensonge.
129 PE. Tes témoignages sont des choses merveilleuses; c'est pourquoi mon âme les a gardés.
130 L'entrée de tes paroles illumine, [et] donne de l'intelligence aux simples.
131 J'ai ouvert ma bouche, et j'ai soupiré; car j'ai souhaité tes commandements.
132 Regarde-moi, et aie pitié de moi, selon que tu as ordinairement compassion de ceux qui aiment ton Nom.
133 Affermis mes pas sur ta parole, et que l'iniquité n'ait point d'empire sur moi.
134 Délivre-moi de l'oppression des hommes, afin que je garde tes commandements.
135 Fais luire ta face sur ton serviteur, et m'enseigne tes statuts.
136 Mes yeux se sont fondus en ruisseaux d'eau, parce qu'on n'observe point ta Loi.
137 TSADE. Tu es juste, ô Eternel! et droit en tes jugements.
138 Tu as ordonné tes témoignages comme une chose juste, et souverainement ferme.
139 Mon zèle m'a miné; parce que mes adversaires ont oublié tes paroles.
140 Ta parole est souverainement raffinée, c'est pourquoi ton serviteur l'aime.
141 Je suis petit et méprisé, [toutefois] je n'oublie point tes commandements.
142 Ta justice est une justice à toujours, et ta Loi est la vérité.
143 La détresse et l'angoisse m'avaient rencontré; [mais] tes commandements sont mes plaisirs.
144 Tes témoignages ne sont que justice à toujours; donne m'en l’intelligence, afin que je vive.
145 KOPH. J'ai crié de tout mon cœur, réponds-moi, ô Eternel! [et] je garderai tes statuts.
146 J'ai crié vers toi; sauve-moi, afin que j'observe tes témoignages.
147 J'ai prévenu le point du jour, et j'ai crié; je me suis attendu à ta parole.
148 Mes yeux ont prévenu les veilles de la nuit pour méditer la parole.
149 Ecoute ma voix selon ta miséricorde : ô Eternel! fais-moi revivre selon ton ordonnance.
150 Ceux qui sont adonnés à des machinations se sont approchés de moi, [et] ils se sont éloignés de ta Loi.
151 Eternel, tu es aussi près de moi; et tous tes commandements ne sont que vérité.
152 J'ai connu dès longtemps touchant tes témoignages, que tu les as fondés pour toujours.
153 RESCH. Regarde mon affliction, et m'en retire; car je n'ai point oublié ta Loi.
154 Soutiens ma cause, et me rachète; fais-moi revivre suivant ta parole.
155 La délivrance est loin des méchants; parce qu'ils n'ont point recherché tes statuts.
156 Tes compassions sont en grand nombre, ô Eternel! fais-moi revivre selon tes ordonnances.
157 Ceux qui me persécutent et qui me pressent, [sont] en grand nombre : [toutefois] je ne me suis point détourné de tes témoignages.
158 J'ai jeté les yeux sur les perfides et j'ai été rempli de tristesse de ce qu'ils n'observaient point ta parole.
159 Regarde combien j'ai aimé tes commandements; Eternel! fais-moi revivre selon ta miséricorde.
160 Le principal point de ta parole est la vérité, et toute l'ordonnance de ta justice est à toujours.
161 SCIN. Les principaux du peuple m'ont persécuté sans sujet; mais mon cœur a été effrayé à cause de ta parole.
162 Je me réjouis de ta parole, comme ferait celui qui aurait trouvé un grand butin.
163 J'ai eu en haine et en abomination le mensonge; j'ai aimé ta Loi.
164 Sept fois le jour je te loue à cause des ordonnances de ta justice.
165 Il y a une grande paix pour ceux qui aiment ta Loi, et rien ne peut les renverser.
166 Eternel, j'ai espéré en ta délivrance, et j'ai fait tes commandements.
167 Mon âme a observé tes témoignages, et je les ai souverainement aimés.
168 J'ai observé tes commandements et tes témoignages; car toutes mes voies sont devant toi.
169 THAU. Eternel, que mon cri approche de ta présence; rends-moi intelligent selon ta parole.
170 Que ma supplication vienne devant toi; délivre-moi selon ta parole.
171 Mes lèvres publieront ta louange, quand tu m'auras enseigné tes statuts.
172 Ma langue ne s'entretiendra que de ta parole; parce que tous tes commandements ne sont que justice.
173 Que ta main me soit en aide, parce que j'ai choisi tes commandements.
174 Eternel, j'ai souhaité ta délivrance, et ta Loi est tout mon plaisir.
175 Que mon âme vive, afin qu'elle te loue; et fais que tes ordonnances me soient en aide.
176 J'ai été égaré comme la brebis perdue; cherche ton serviteur; car je n'ai point mis en oubli tes commandements.