1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?

2 Pînă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

3 Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,

4 ca să nu zică vrăjmaşul meu: ,,L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.

5 Eu am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:

6 cînt Domnului, căci mi -a făcut bine!

1 Psaume de David, [donné] au maître chantre. Eternel, jusques à quand m'oublieras-tu? [Sera-ce] pour toujours? jusques à quand cacheras-tu ta face de moi?

2 Jusques à quand consulterai-je en moi-même, [et] affligerai-je mon cœur durant le jour? Jusques à quand s'élèvera mon ennemi contre moi?

3 Eternel mon Dieu! regarde, exauce-moi, illumine mes yeux, de peur que je ne dorme du sommeil [de] la mort.

4 De peur que mon ennemi ne dise : j'ai eu le dessus; que mes adversaires [ne] se réjouissent si je venais à tomber.

5 Mais moi, je me confie en ta gratuité, mon cœur se réjouira de la délivrance que tu m'auras donnée; je chanterai à l'Eternel de ce qu'il m'aura fait ce bien.