1 Domnul, a vorbit lui Iov, şi a zis:
2 ,,Eşti încredinţat acum tu, care vorbeşti împotriva Celui Atotputernic? Tu care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?``
3 Iov a răspuns Domnului, şi a zis:
4 ,,Iată, eu sînt prea mic; ce să-Ţi răspund? Îmi pun mîna la gură.
5 Am vorbit odată, şi nu voi mai răspunde; de două ori, şi nu voi mai adăuga nimic.``
6 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:
7 ,,Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
8 Vrei să nimiceşti pînă şi dreptatea Mea? Şi să Mă osîndeşti, ca să-ţi scoţi dreptatea?
9 Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu, şi un glas de tunet ca al Lui?
10 Împodobeşte-te cu măreţie şi mărime, îmbracă-te cu strălucire şi cu slavă!
11 Varsă-ţi valurile mîniei tale, şi doboară cu o privire pe cei trufaşi!
12 Smereşte cu o privire pe cei trufaşi, zdrobeşte pe loc pe cei răi,
13 ascunde -i pe toţi împreună în ţărînă, înveleşte-le faţa în întunerec!
14 Şi atunci voi aduce şi Eu lauda puterii dreptei tale.
15 Uită-te la ipopotamul, căruia i-am dat viaţă ca şi ţie! El mănîncă iarbă ca boul.
16 Uită-te ce tărie are în coapse, şi ce putere are în muşchii pîntecelui său!
17 Îşi îndoaie coada tare ca un cedru, şi vinele coapselor lui sînt întreţăsute.
18 Oasele lui sînt ca nişte ţevi de aramă, mădularele lui sînt ca nişte drugi de fer.
19 El este cea mai mare dintre lucrările lui Dumnezeu. Cel ce l -a făcut l -a înzestrat cu o suliţă..
20 El îşi găseşte hrana în munţi, unde se joacă toate fiarele cîmpului.
21 Se culcă supt lotus, în mijlocul trestiilor şi mlaştinilor.
22 Desişul lotusului îl acopere cu umbra lui, sălciile pîrîului îl înconjoară.
23 Dacă se întîmplă ca rîul să iasă din matcă, el nu fuge: chiar de s'ar năpusti Iordanul în gîtlejul lui, el ar rămînea liniştit.
24 Crezi că -l poţi prinde lovindu -l în faţă? Sau crezi că -i vei putea străpunge nasul cu ajutorul laţurilor?
1 Vielä Herra puhui Jobille. Hän sanoi:
2 -- Voiko tämä, joka näin arvostelee Kaikkivaltiasta, käydä oikeutta häntä vastaan? Sen, joka tahtoo ojentaa Jumalaa, on oltava valmis vastaamaan sanoistaan.
3 Silloin Job sanoi Herralle:
4 -- Olen liian vähäinen. Miten voisin vastata sinulle? Minä panen käden suulleni ja vaikenen.
5 Kerran minä olen puhunut, enää en sitä tee. Tein sen vielä toisenkin kerran, mutta nyt pysyn vaiti.
6 Nyt Herra vastasi Jobille. Myrskyn keskeltä hän puhui:
7 -- Vyötä itsesi, puolustaudu kuin mies! Nyt minä kysyn sinulta, ja sinä vastaat.
8 Väitätkö sinä, että minä en tuomitse oikein? Syytätkö minua vääryydestä, jotta itse saisit olla oikeassa?
9 Onko sinun käsivartesi kuin Jumalan käsivarsi? Jyliseekö sinun äänesi niin kuin hänen äänensä jylisee?
10 Hyvä on! Varustaudu kuin kuningas, pue yllesi valtiaan komeus ja loisto!
11 Päästä vihasi valloilleen, etsi ylvästelijät, paina heidät maahan!
12 Lannista ylpeät, tallaa jumalattomat maahan!
13 Peitä heidät kaikki maan multaan, kätke heidän kasvonsa pois näkyvistä.
14 Silloin minäkin ylistän sinua, olethan saanut voiton oman kätesi voimalla!
15 Näetkö virtahevon? Minä olen sen tehnyt, niin kuin olen tehnyt sinut. Se syö ruohoa niin kuin lehmä,
16 mutta näetkö, miten vahvat ovat sen lanteet, näetkö, miten voimakkaat ovat sen vatsan lihakset?
17 Sen häntä on kuin setrin runko, reisien jänteet ovat kuin punottua köyttä.
18 Luut ovat kuin pronssiputket, selkäranka on kuin rautaa.
19 Se on Jumalan luomisteoista uljain, vain sen luoja voi sitä käskeä.
20 Vuoret antavat sille ruokaa, metsän eläimet leikkivät sen lähellä.
21 Lootuspensaan alla se makaa kaislojen keskellä, liejun kätköissä.
22 Lootuspensaat suojaavat sitä, antavat sille varjonsa, rannan pajut sen ympäröivät.
23 Se ei säiky, vaikka virta on väkevä, se lepää kaikessa rauhassa, vaikka vesi tunkeutuu suuhun.
24 Kuka astuu sen silmien eteen? Kuka kiinnittää sen turpaan talutusrenkaan?