1 Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3 Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4 În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

10 Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11 Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

14 Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

18 Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20 Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

21 Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22 Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

24 Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

25 Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26 Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

27 Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28 Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

29 Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

31 Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

1 Väärää vaakaa Herra vihaa, oikea punnus on hänelle mieleen.

2 Missä on ylpeys, sinne tulee häpeä, nöyrien kumppani on viisaus.

3 Kunnon miestä ohjaa rehellisyys, omaan vilppiinsä kavala kaatuu.

4 Rikkaus ei vihan päivänä auta, mutta oikeamielisyys pelastaa kuolemasta.

5 Nuhteettomuus tasoittaa hurskaiden tien, jumalaton sortuu pahuuteensa.

6 Rehti elämä on rehellisen pelastus, himot ovat petturin paula.

7 Kuolemaan katkeaa jumalattoman toivo, pahantekijän odotus raukeaa tyhjiin.

8 Hurskas pelastuu ahdingosta, jumalaton joutuu hänen sijaansa.

9 Rienaajan puhe on toisille turmioksi, mutta tieto pelastaa oikeamieliset.

10 Hurskaan onni on kaupungin ilo, jumalattoman tuho on riemun aihe.

11 Vilpittömien menestys rakentaa kaupungin, jumalattomien puheet repivät sen maahan.

12 Tyhmä se, joka toisia pilkkaa, ymmärtäväinen pysyy vaiti.

13 Juorukellolta salaisuus karkaa, uskotulla ystävällä se on tallessa.

14 Johtoa vailla kansa kulkee tuhoon, neuvonantajien viisaus tuo menestyksen.

15 Pahoin käy sen, joka vierasta takaa, huolilta välttyy, joka kädenlyöntiä karttaa.

16 Naiselle tuo kauneus kunniaa, miehelle voima rikkautta.

17 Joka toisia auttaa, sitä autetaan, öykkäri vahingoittaa itseään.

18 Jumalattoman voitto on pettävää. Joka vanhurskautta kylvää, saa pysyvän palkan.

19 Oikeamielinen tavoittaa elämän. Joka pahaa etsii, etsii kuolemaa.

20 Väärämielistä Herra kammoksuu, nuhteetonta hän rakastaa.

21 Totisesti, paha ei rankaisua vältä, mutta vanhurskaan suku pelastuu.

22 Kultarengas sian kärsässä: kaunis nainen vailla ymmärrystä.

23 Hyvien toiveista koituu hyvää, pahojen halusta versoo vihaa.

24 Antelias antaa ja rikastuu yhä, saituri kitsastelee ja köyhtyy.

25 Joka toisia ruokkii, syö itse kyllin, joka tarjoaa vettä, saa itse juoda.

26 Joka aittansa sulkee, sitä kansa kiroaa, jonka vilja on kaupan, sitä kiitetään.

27 Joka etsii hyvää, löytää onnen, joka pahaan pyrkii, sen pahoin käy.

28 Tuhoon kulkee, joka rikkauteensa turvaa, mutta hurskaat ovat kuin vihannat lehvät.

29 Taivasalle jää, joka ei talostaan piittaa, viisaan orjaksi tyhmyri päätyy.

30 Hurskaudesta kasvaa elämän puu, viisaan sanat otetaan vastaan.

31 Hurskas saa palkkansa jo maan päällä, saati sitten jumalaton ja syntinen.