1 Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

2 Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

3 Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

5 Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

6 Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

7 Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

9 Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

11 Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

13 În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

14 Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

15 Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

16 Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

17 Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

18 Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

20 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

21 Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

23 Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

24 Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

25 Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

27 Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

28 Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

1 Joka rakastaa tietoa, rakastaa kuria, tyhmä se, joka nuhteita vihaa.

2 Hyvä ihminen on Herralle mieleen, mutta juonittelijan hän tuomitsee.

3 Vääryyden varassa ei kukaan kestä, mutta vanhurskas on vankasti juurillaan.

4 Kunnon vaimo on miehensä kruunu, kunnoton on kuin hivuttava tauti.

5 Hurskaiden aikeet ovat puhtaat, jumalattomilla on vilppi mielessä.

6 Väärämielisen sanat ovat tappava loukku, oikeamielisen puhe on pelastukseksi.

7 Jumalaton kaatuu, eikä mitään jää, mutta vanhurskaiden suku säilyy.

8 Mitä viisaampi, sitä kiitetympi, tyhmyri kerää vain halveksuntaa.

9 Parempi elää vaatimattomasti ja palvelijatta kuin leveästi mutta leivättä.

10 Kunnon ihminen muistaa karjansa tarpeet, jumalaton ei sääliä tunne.

11 Leivässä pysyy, joka pellollaan pysyy, mieletön se, joka tavoittelee tyhjää.

12 Jumalaton tavoittelee pahojen saalista, vanhurskas pysyy juurillaan.

13 Joka pahoja puhuu, kaatuu omaan ansaansa, vanhurskas selviää ahdingosta.

14 Puheistaan ihminen palkitaan, teot kiertyvät tekijänsä eteen.

15 Tyhmä pitää omaa tietään oikeana, viisas se, joka neuvoja kuulee.

16 Tyhmä tuo heti julki suuttumuksensa, viisas nielee loukkauksen ja vaikenee.

17 Oikeutta auttaa, joka totta puhuu, valehtelija on vääryyden asialla.

18 Harkitsematon sana on kuin miekanpisto, viisaan puhe on lääkettä.

19 Totuuden sanat kestävät iäti, valheen sanat vain tuokion.

20 Itsensä pettää, joka pahoja hautoo, iloita saa, joka hyviä neuvoja antaa.

21 Hurskas on turvassa kaikelta pahalta, jumalaton suistuu onnettomuuksiin.

22 Petollista puhetta Herra ei siedä, sanansa pitävä on hänelle mieleen.

23 Viisas ei kersku tiedoillaan, tyhmä kuuluttaa julki tyhmyytensä.

24 Ahkera päätyy päälliköksi, laiskuri toisten käskettäväksi.

25 Huoli masentaa ihmismielen, hyvä sana sen ilahduttaa.

26 Hurskas pysyy kaukana pahasta, jumalattomien tie vie harhaan.

27 Veltto pyyntimies ei tavoita saalista, ahkeralle kertyy rikkauksia.

28 Vanhurskauden polku vie elämään, mutta monet kulkevat kuoleman tietä.