1 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -
2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -
3 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
4 Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -
5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -
6 Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
7 Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -
8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -
9 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
10 Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
11 Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -
12 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
13 Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
15 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
17 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
18 Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
19 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -
20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
21 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -
23 Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
24 Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
25 Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -
1 Viisas ottaa varteen isänsä moitteet, omahyväinen ei nuhteista piittaa.
2 Hyvä sana ravitsee puhujansa, mutta pahantekijä janoaa väkivaltaa.
3 Joka hillitsee kielensä, turvaa henkensä, suupaltti kulkee turmioon.
4 Laiska toivoo mutta ei saa, ahkera syö itsensä kylläiseksi.
5 Oikeamielinen vihaa valheellisuutta, jumalaton levittää häpeän löyhkää.
6 Oikeamielinen pysyy oikealla tiellä, jumalaton syöksyy syntiin ja tuhoon.
7 Moni rikkaaksi tekeytyvä on tyhjätasku, moni köyhyyttään valittava omistaa paljon.
8 Rikkaalla on, mistä maksaa lunnaat, köyhää on turha uhkailla.
9 Oikeamielisten valo sädehtii ja loistaa, mutta jumalattomien lamppu sammuu.
10 Ylimielisyydestä koituu vain riitaa, viisas se, joka neuvoja kuulee.
11 Mikä helposti tulee, se helposti menee, vähin erin kooten omaisuus karttuu.
12 Pitkä odotus ahdistaa sydäntä, elämä elpyy, kun toive täyttyy.
13 Joka halveksii neuvoja, maksaa kalliisti, joka käskyjä kunnioittaa, se palkitaan.
14 Viisaan opetus on elämän lähde, se ohjaa ohi kuoleman loukkujen.
15 Selkeä harkinta tuo arvostusta, mutta juonittelijan tie vie tuhoon.
16 Viisas toimii kaikessa taitavasti, tyhmä panee näytteille tyhmyytensä.
17 Petollinen sanansaattaja tuo tuhon, uskollinen lähetti tuo pelastuksen.
18 Kuritonta odottaa köyhyys ja häpeä, kunnia sitä, joka nuhteita kuulee.
19 Sydän iloitsee, kun toive täyttyy, pahasta luopuminen on houkalle kauhistus.
20 Hae viisaiden seuraa, niin viisastut, pahoin käy, jos lyöttäydyt typerien joukkoon.
21 Syntistä vainoavat tuskat ja vastukset, vanhurskas saa palkakseen onnen.
22 Hyvä jättää perinnön lastenlapsilleenkin, syntisen varat talletetaan oikeamielisille.
23 Köyhä saa raivioltaan kylliksi ruokaa, mutta vääryys vie viljan toisten käsiin.
24 Joka vitsaa säästää, se vihaa lastaan, joka rakastaa, kurittaa häntä jo varhain.
25 Oikeamielinen saa syödä kyllikseen, jumalaton jää näkemään nälkää.