1 Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

4 Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

5 Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

6 În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

7 Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

10 Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

11 Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

15 Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

16 Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

17 Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

18 Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

19 Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

20 Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

22 Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

24 Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

25 Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

26 Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

27 Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

28 Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

29 Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

31 Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

33 Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

1 Sävyisä vastaus taltuttaa kiukun, loukkaava sana nostaa vihan.

2 Viisaiden sanat ovat tiedon mauste, tyhmän suu syytää tyhmyyksiä.

3 Herran katse yltää kaikkialle, sen alla ovat sekä hyvät että pahat.

4 Lohduttava puhe antaa elämänrohkeutta, petollinen sana murtaa mielen.

5 Tyhmä väheksyy isänsä opetusta, viisas se, joka nuhteita kuulee.

6 Oikeamielisen talosta ei rikkaus lopu, jumalattomalta varat häviävät.

7 Viisaan sanat levittävät tietoa, tyhmän ajatukset harhailevat.

8 Jumalattoman uhria Herra kammoksuu, vilpittömän rukous on hänelle otollinen.

9 Jumalattoman vaellusta Herra kammoksuu, vanhurskauteen pyrkivää hän rakastaa.

10 Kovan kurituksen saa, joka poikkeaa tieltä, joka nuhteita väheksyy, päätyy tuhoon.

11 Herra näkee tuonelan syvyyksiin asti, saati sitten ihmisten sydämiin!

12 Itserakas ei moitetta siedä, omahyväinen ei mene viisaiden luo.

13 Iloinen sydän kaunistaa kasvot, ahdistus murtaa mielen.

14 Järkevä ihminen tavoittelee tietoa, houkalle maistuu vain järjettömyys.

15 Köyhälle jokainen päivä on paha, mutta valoisa mieli tekee arjesta juhlan.

16 Parempi köyhyys ja Herran pelko kuin suuret varat ja rauhattomuus.

17 Parempi vihannesvati ja ystävien seura kuin syöttöhärkä ja vihaiset katseet.

18 Kiivas mies panee alulle riidan, pitkämielinen riidan lopettaa.

19 Laiskan tie on piikkipensaikko, kunnon mies kulkee raivattua tietä.

20 Viisas poika on isänsä ilo, tomppeli halveksii äitiään.

21 Järjetön saa ilonsa hulluudesta, järkevä kulkee tietänsä suoraan.

22 Jos harkinta puuttuu, hanke kaatuu, jos on neuvonantajia, se onnistuu.

23 Mikä ilo, kun löytyy sattuva vastaus, oikea sana oikeaan aikaan!

24 Viisas kulkee ylöspäin elämän tietä, hän välttää tuonelaan viettävän tien.

25 Ylpeältä Herra hävittää talon, mutta lesken maat hän suojelee.

26 Pahantekijän juonia Herra kammoksuu, lempeät sanat ovat hänelle mieleen.

27 Ahneus vie talon tuhoon. Joka lahjukset torjuu, se menestyy.

28 Oikeamielinen malttaa, ennen kuin vastaa, jumalattoman suu syytää pahuutta.

29 Herra on kaukana jumalattomista, mutta vanhurskaiden rukouksen hän kuulee.

30 Ystävällinen katse ilahduttaa mielen, iloinen uutinen virkistää ruumiin.

31 Joka ottaa nuhteet opikseen, saa sijan viisaiden joukossa.

32 Joka torjuu moitteet, pilaa elämänsä, joka nuhteita kuulee, hankkii ymmärrystä.

33 Herran pelko on viisauden koulu, kunnian tie käy nöyryyden kautta.