1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

6 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

10 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

11 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

15 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

1 Parempi köyhyys ja rehellinen elämä kuin tyhmyys ja totuuden vääristely.

2 Ei into auta, jos tietoa puuttuu, hätikkö eksyy ja kompastuu.

3 Oma tyhmyys vie ihmisen harhaan, mutta silti hän on katkera Herralle.

4 Kyllä rikkaan luo ystäviä kertyy, köyhän luota he kaikkoavat.

5 Väärä todistaja ei jää rankaisematta, joka valheita puhuu, ei pelastu.

6 Monet pyrkivät ylhäisten suosioon, anteliaan ystäviä ovat kaikki.

7 Köyhää vihaavat hänen veljensäkin, karttavat vielä enemmän hänen ystävänsä. Turhaan hän koettaa puhua heille.

8 Itseään auttaa, joka ymmärrystään lisää, onnen saa, joka harkiten toimii.

9 Väärä todistaja ei jää rankaisematta. Joka valheita puhuu, se hukkuu.

10 Ei sovi tyhmälle helppo elämä eikä orjalle olo ylhäisten herrana.

11 Viisaus tekee ihmisen pitkämieliseksi, kunnia sille, joka loukkauksen unohtaa!

12 Kuninkaan viha on kuin leijonan ärjyntä, hänen suosionsa kuin nurmikon kaste.

13 Tyhmä poika on isänsä riesa, nalkuttava vaimo kuin vuotava katto.

14 Talo ja tavara peritään isiltä, mutta viisas vaimo on Herran lahja.

15 Laiskuus vaivuttaa syvään uneen, vetelys joutuu näkemään nälkää.

16 Joka käskyt pitää, saa henkensä pitää, mutta kuolemaan kulkee, joka ei tietään tarkkaa.

17 Joka köyhää armahtaa, lainaa Herralle, ja Herra maksaa takaisin hyvän teon.

18 Kurita poikaasi, kun vielä on toivoa, varo sentään hengiltä hakkaamasta.

19 Kiivas mies hankkii äkkiä rangaistuksen. Jos yrität apuun, vain pahennat asiaa.

20 Kuule neuvoja, ota kuritus varteen, että olisit vastedes viisaampi.

21 Ihminen kaavailee monenlaista, mutta kaikki käy Herran tahdon mukaan.

22 Uskollisuus on ihmisessä arvokkainta, parempi on köyhä kuin petollinen.

23 Herran pelko turvaa elämäsi: nukut tyynesti, säikkymättä pahaa.

24 Laiska pistää kätensä ruokavatiin, mutta suuhun saakka käsi ei nouse.

25 Lyö rehentelijää, se on tyhmille opiksi, ojenna viisasta, ja hänen viisautensa kasvaa.

26 Huono ja häpeämätön se poika, joka isäänsä lyö ja äitinsä häätää.

27 Poikani, ellet taivu kuriin, silloin eksyt tiedon tieltä.

28 Vilpillinen todistaja häpäisee oikeutta, jumalaton herkuttelee vääryydellä.

29 Röyhkeää odottaa rangaistus, tyhmyrin selkää raippa.