1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

2 Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

9 Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

12 Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

14 ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

15 Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

16 Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

17 Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

20 Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

21 O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

24 Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

26 Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -

1 Viinissä on rehentely, oluessa rettelö, päihtyneenä hoippuva on älyä vailla.

2 Kuin leijonan ärjyntä on kuninkaan suuttumus, henkensä vaarantaa, joka hänet vihoittaa.

3 Kunnia sille, joka riitansa sopii, hullu purkaa vihansa julki.

4 Syksyllä laiska ei kynnä -- elopellolta hän palaa tyhjin käsin.

5 Kuin syvä vesi on ihmisen sydän, mutta ymmärtäväinen sen luotaa.

6 Moni kuuluttaa omaa rehellisyyttään, mutta mistä löytyy todella luotettava mies?

7 Vanhurskas se, joka nuhteettomasti elää, onnellisia ovat hänen lapsensakin.

8 Kun kuningas istuu tuomarinistuimellaan, hän pystyy näkemään, mikä on pahaa.

10 Kahtalainen paino, kahtalainen mitta, kumpaakin Herra kammoksuu.

11 Teoista näkee, mitä pojasta tulee, onko hänen elämänsä oikea ja puhdas.

12 Korvat kuulemaan ja silmät näkemään, molemmat on Herra luonut.

13 Älä pitkään nuku, ettet köyhdy, nouse varhain, niin syöt kylliksesi.

15 Olkoon kultaa, olkoon helmiä, aarteista kallein on punnittu puhe.

16 Jos joku vierasta takaa, ota häneltä viitta ja pidä se panttina vierasta varten.

17 Makeaa on petoksella saatu leipä, mutta pian on suussa pelkkiä kiviä.

18 Harkinnalla hankkeet varmistetaan, tarkoin suunnitelmin sotaan mennään.

19 Juorukellolta salaisuus karkaa, suupaltin kanssa älä seurustele.

20 Joka isäänsä ja äitiään kiroaa, sen lamppu sammuu yön pimeään.

21 Omaisuus, jota ahneesti haalitaan, ei lopulta ole siunaukseksi.

23 Kahtalaista punnusta Herra vihaa, väärä vaaka ei hänelle kelpaa.

24 Herra ohjaa ihmisen askelet, kukapa arvaa tiensä suunnan?

25 Älä harkitsematta lupaa pyhää lahjaa -- olet ansassa, jos lupaustasi kadut.

26 Viisas kuningas viskaa joukosta jumalattomat, ajaa puimajyrällä heidän ylitseen.

27 Ihmisen henki on Herran lamppu, se valaisee sydämen perimmät sopet.

28 Laupeus ja uskollisuus ovat kuninkaan turva, niillä hän vahvistaa valtansa.

29 Nuorukaisten ylpeytenä on heidän voimansa, vanhusten kunniana harmaat hapset.

30 Ilkeä loukkaus iskee syvän haavan, viiltää sydämeen saakka.