1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
1 Kun käyt aterialle mahtimiehen pöytään, älä unohda, kuka edessäsi on.
2 Tuki vaikka veitsellä kurkkusi, nälällesi älä anna valtaa.
3 Älä ahnehdi hänen herkkujaan, sillä niissä voi piillä petos.
4 Älä rehki rikastuaksesi, älä tuhlaa ajatuksiasi siihen.
5 Kun kiinnität katseesi rikkauteen, se on jo poissa: se on saanut siivet ja lentänyt taivaalle kuin kotka.
6 Älä aterioi pahansuovan seurassa, älä havittele hänen herkkujaan,
8 Minkä syöt, sen olet oksentava, ja kauniit sanasikin menevät hukkaan.
9 Turha on puhua tyhmälle, hän ei ymmärrä viisauttasi.
10 Älä siirrä vanhaa rajapyykkiä äläkä tunkeudu orpojen pelloille,
11 sillä heillä on väkevä puolustaja, joka ajaa heidän asiaansa sinua vastaan.
12 Taivuta mielesi kuulemaan neuvoja, avaa korvasi viisaudelle.
13 Älä jätä poikaa kurituksetta -- ei hän kuole, jos saa keppiä.
14 Kun annat hänelle keppiä, pelastat hänet tuonelan tieltä.
15 Poikani, jos sydämesi viisastuu, minun sydämeni iloitsee.
16 Riemu täyttää mieleni, kun puheesi on totta ja oikeaa.
17 Älä kadehdi niitä, jotka elävät synnissä, elä Herran pelossa päivästä päivään.
18 Jos sen teet, sinulla on tulevaisuus eikä toivosi raukea tyhjiin.
19 Kuuntele, poikani, ja viisastu, ohjaa ajatuksesi oikealle tielle.
20 Älä eksy juomarien seuraan, karta lihapadan ääressä mässäileviä,
21 sillä juomari ja syömäri köyhtyy, nuokkuu lopulta ryysyissä.
22 Kuule isääsi, jolta olet saanut elämän, älä halveksi äitiäsi, kun hän on vanha.
23 Osta totuutta, älä myy, osta viisautta, oppia ja ymmärrystä.
24 Kunnon poika on isänsä ilo, onnellinen se, jolla on viisas poika.
25 Iloitkoot sinun isäsi ja äitisi, riemuitkoon sinun synnyttäjäsi.
26 Poikani, luota minuun, seuraa samaa tietä kuin minä.
27 Portto on kuin syvä hauta, vieras nainen kuin ahdas kaivo.
28 Rosvon lailla hän on väijyksissä ja viettelee yhä uusia uskottomuuteen.
29 Kuka voivottaa, kuka vaikertaa? Kuka rettelöi, kuka haastaa riitaa? Kuka hankkii kolhuja syyttä suotta? Kuka katsoo harottavin silmin?
30 Se, joka viipyy viinin ääressä, se, joka etsii maustejuomaa.
31 Älä katsele viinin hehkuvaa punaa, älä katso sen välkettä maljassa. Helposti se valahtaa kurkusta alas,
32 mutta perästäpäin se puree kuin käärme, iskee myrkkyhampaillaan kuin kyy.
33 Silmäsi näkevät outoja, puheesi ovat hullun houreita.
34 Olet kuin aalloilla keskellä merta, kuin maston nenässä mainingeilla.
35 Minut piestiin, mutta en tuntenut mitään, minut hakattiin, mutta en tiennyt mitään. Milloin pääni selviää? Pitäisi päästä hakemaan lisää.