1 Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui! Faceţi cunoscut printre popoare isprăvile Lui!

2 Cîntaţi, cîntaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui!

3 Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfînt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!

4 Alergaţi la Domnul şi la sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui!

5 Aduceţi-vă aminte de semnele minunate pe cari le -a făcut, de minunile şi de judecăţile rostite de gura Lui,

6 sămînţă a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleşii Săi!

7 Domnul este Dumnezeul nostru: Judecăţile Lui se aduc la îndeplinire pe tot pămîntul.

8 El Îşi aduce aminte totdeauna de legămîntul Lui, de făgăduinţele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om,

9 de legămîntul, pe care l -a încheiat cu Avraam, şi de jurămîntul, pe care l -a făcut lui Issac;

10 El l -a făcut lege pentru Iacov, legămînt vecinic pentru Israel,

11 zicînd: ,,Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire, care v'a căzut la sorţ.``

12 Pe atunci ei erau puţini la număr, foarte puţini la număr, şi străini în ţară;

13 mergeau dela un neam la altul, şi de la o împărăţie la un alt popor;

14 dar n'a dat voie nimănui să -i asuprească, şi a pedepsit împăraţi din pricina lor.

15 ,,Nu vă atingeţi de unşii Mei, -a zis El-şi nu faceţi rău proorocilor Mei!``

16 A chemat foametea asupra ţării, şi a tăiat orice mijloc de trai.

17 Le -a trimes înainte pe un om; Iosif a fost vîndut ca rob.

18 I-au strîns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare,

19 pînă la vremea cînd s'a întîmplat ce vestise el, şi pînă cînd l -a încercat Cuvîntul Domnului.

20 Atunci împăratul a trimes să -i scoată lanţurile, şi stăpînitorul popoarelor l -a izbăvit.

21 L -a pus domn peste casa lui, şi dregătorul tuturor averilor lui,

22 ca să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrînii lui înţelepciunea.

23 Atunci Israel a venit în Egipt, şi Iacov a locuit în ţara lui Ham.

24 Domnul a înmulţit pe poporul Său foarte mult, şi l -a făcut mai puternic decît protivnicii lui.

25 Acestora le -a schimbat inima, pînă acolo că au urît pe poporul Lui, şi s'au purtat mişeleşte cu robii Săi.

26 A trimes pe robul Său Moise, şi pe Aaron, pe care -l alesese.

27 Prin puterea Lui, ei au făcut semne minunate în mijlocul lor, au făcut minuni în ţara lui Ham.

28 A trimes întunerec şi a adus negura, ca să nu fie neascultători la Cuvîntul Lui.

29 Le -a prefăcut apele în sînge, şi a făcut să le piară toţi peştii.

30 Ţara lor a forfotit de broaşte, pînă în odăile împăraţilor lor.

31 El a zis, şi au venit muşte otrăvitoare, păduchi pe tot ţinutul lor.

32 În loc de ploaie le -a dat grindină, şi flăcări de foc în ţara lor.

33 Le -a bătut viile şi smochinii, şi a sfărîmat copacii din ţinutul lor.

34 El a zis, şi au venit lăcuste, lăcuste fără număr,

35 cari au mîncat toată iarba din ţară, şi au mistuit roadele de pe cîmpiile lor.

36 A lovit pe toţi întîii născuţi din ţara lor, toată pîrga puterii lor.

37 A scos pe poporul Său cu argint şi aur, şi niciunul n'a şovăit dintre seminţiile Lui.

38 Egiptenii s'au bucurat de plecarea lor, căci îi apucase groaza de ei.

39 A întins un nor, ca să -i acopere, şi focul, ca să lumineze noaptea.

40 La cererea lor, a trimes prepeliţe, şi i -a săturat cu pîne din cer.

41 A deschis stînca, şi au curs ape, cari s-au vărsat ca un rîu în locurile uscate.

42 Căci Şi -a adus aminte de Cuvîntul Lui cel sfînt, şi de robul Său Avraam.

43 A scos pe poporul Său cu veselie, pe aleşii Săi în mijlocul strigătelor de bucurie.

44 Le -a dat pămînturile neamurilor, şi au pus stăpînire pe rodul muncii popoarelor,

45 ca să păzească poruncile Lui, şi să ţină legile Lui. Lăudaţi pe Domnul!

1 Danket dem HERRN, ruft seinen Namen an, macht unter den Völkern seine Taten bekannt!

2 Singet vor ihm, spielet vor ihm, redet von allen seinen Wundern!

3 Rühmet euch seines heiligen Namens! Es freue sich das Herz derer, die den HERRN suchen!

4 Fragt nach dem HERRN und nach seiner Macht, suchet sein Angesicht allezeit!

5 Gedenket seiner Wunder, die er getan, seiner Zeichen und der Urteile seines Mundes!

6 O Same Abrahams, seines Knechtes, o ihr Söhne Jakobs, seine Auserkorenen!

7 Er, der HERR, ist unser Gott; auf der ganzen Erde gilt sein Recht.

8 Er gedenkt auf ewig an seinen Bund, an das Wort, das er tausend Geschlechtern befohlen hat;

9 des Bundes, den er mit Abraham geschlossen, seines Eides, den er Isaak geschworen hat.

10 Er stellte ihn auf für Jakob als Satzung, für Israel als ewigen Bund,

11 da er sprach: »Dir gebe ich das Land Kanaan als euer Erbteil«,

12 da sie noch leicht zu zählen waren, gar wenige und Fremdlinge darin,

13 und wandern mußten von einem Volk zum andern und von einem Königreich zum andern.

14 Er ließ sie von keinem Menschen bedrücken und züchtigte Könige um ihretwillen:

15 »Tastet meine Gesalbten nicht an und tut meinen Propheten kein Leid!«

16 Und er rief eine Hungersnot herbei über das Land und zerschlug jegliche Stütze an Brot.

17 Er sandte einen Mann vor ihnen her, Joseph ward zum Sklaven verkauft!

18 Sie zwangen seinen Fuß in einen Stock; seine Seele geriet in Fesseln;

19 bis zur Zeit, da sein Wort eintraf und der Ausspruch des HERRN ihn geläutert hatte.

20 Der König sandte hin und befreite ihn; der die Völker beherrschte, ließ ihn los.

21 Er setzte ihn zum Herrn über sein Haus und zum Herrscher über alle seine Güter,

22 daß er seine Fürsten nach Belieben binde und seine Ältesten unterweise.

23 Da zog Israel nach Ägypten, und Jakob wurde ein Fremdling im Lande Hams.

24 Und er machte sein Volk sehr fruchtbar und ließ es zahlreicher werden als seine Dränger.

25 Er wandte ihr Herz, sein Volk zu hassen, arglistig zu handeln an seinen Knechten.

26 Er sandte Mose, seinen Knecht, Aaron, den er erwählt hatte.

27 Die verrichteten seine Zeichen unter ihnen und taten Wunder im Lande Hams.

28 Er sandte Finsternis, und es ward Nacht, damit sie seinen Worten nicht widerstreben möchten.

29 Er verwandelte ihre Gewässer in Blut und tötete ihre Fische;

30 ihr Land wimmelte von Fröschen bis in die Gemächer ihrer Könige.

31 Er sprach; und es kamen Fliegenschwärme, Mücken in alle ihre Grenzen.

32 Er gab ihnen Hagel statt Regen, Feuerflammen auf ihr Land;

33 und er schlug ihre Weinstöcke und Feigenbäume und zerbrach die Bäume in ihrem Land.

34 Er sprach; da kamen Heuschrecken und Käfer ohne Zahl,

35 die fraßen alles Kraut im Lande und verzehrten ihre Feldfrüchte.

36 Und er schlug alle Erstgeburt in ihrem Lande, alle Erstlinge ihrer Kraft.

37 Aber sie ließ er ausziehen mit Silber und Gold, und es war kein Strauchelnder unter ihren Stämmen.

38 Ägypten war froh, daß sie gingen; denn der Schrecken vor ihnen war auf sie gefallen.

39 Er breitete vor ihnen eine Wolke aus zur Decke und Feuer, um die Nacht zu erleuchten.

40 Sie forderten; da ließ er Wachteln kommen und sättigte sie mit Himmelsbrot.

41 Er öffnete den Felsen; da floß Wasser heraus; es floß ein Bach in der Wüste.

42 Denn er gedachte an sein heiliges Wort, an Abraham, seinen Knecht.

43 Er ließ sein Volk ausziehen mit Freuden, mit Jubel seine Auserwählten.

44 Und er gab ihnen die Länder der Heiden; und woran die Völker sich abgemüht hatten, das nahmen sie in Besitz;

45 auf daß sie seine Satzungen halten und seine Lehren bewahren möchten. Hallelujah!