1 (Un psalm al lui David.) Fă-midreptate, Doamne, căci umblu în nevinovăţie, şi mă încred în Domnul, fără şovăire.
2 Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii şi inima!
3 Căci bunătatea Ta este înaintea ochilor mei, şi umblu în adevărul Tău.
4 Nu şed împreună cu oamenii mincinoşi, şi nu merg împreună cu oamenii vicleni.
5 Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi.
6 Îmi spăl mînile în nevinovăţie, şi aşa înconjur altarul Tău, Doamne,
7 ca să izbucnesc în mulţămiri, şi să istorisesc toate minunile Tale.
8 Doamne, eu iubesc locaşul Casei Tale, şi locul în care locuieşte slava Ta.
9 Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoşii, nici viaţa cu oamenii cari varsă sînge,
10 ale căror mîni sînt nelegiuite, şi a căror dreaptă este plină de mită!
11 Eu umblu în neprihănire; izbăveşte-mă, şi ai milă de mine!
12 Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă: voi binecuvînta pe Domnul în adunări.
1 Von David. Richte du mich, o HERR; denn ich bin in meiner Unschuld gewandelt und habe mein Vertrauen auf den HERRN gesetzt; ich werde nicht wanken.
2 Prüfe mich, HERR, und erprobe mich; läutere meine Nieren und mein Herz!
3 Denn deine Gnade war mir vor Augen, und ich wandelte in deiner Wahrheit.
4 Ich blieb nie bei falschen Leuten und gehe nicht zu Hinterlistigen.
5 Ich hasse die Versammlung der Boshaften und sitze nicht bei den Gottlosen.
6 Ich wasche meine Hände in Unschuld und halte mich, HERR, zu deinem Altar,
7 um Lobgesang erschallen zu lassen und alle deine Wunder zu erzählen.
8 HERR, ich habe lieb die Stätte deines Hauses und den Ort, da deine Herrlichkeit wohnt!
9 Raffe meine Seele nicht hin mit den Sündern, noch mein Leben mit den Blutgierigen,
10 an deren Händen Laster klebt und deren Rechte voll Bestechung ist.
11 Ich aber wandle in meiner Unschuld; erlöse mich und sei mir gnädig!
12 Mein Fuß steht auf ebenem Boden; ich will den HERRN loben in den Versammlungen.