1 Dacă, în ţara pe care ţi -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte întins în mijlocul unui cîmp un om ucis, fără să se ştie cine l -a lovit,

2 bătrînii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea dela trupul mort pînă în cetăţile de primprejur.

3 Cînd se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrînii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras la jug.

4 Să ducă viţeaua aceea într'o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară nici nu se seamănă; şi acolo, să taie capul viţelei în vale.

5 Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi; căci pe ei i -a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să -I slujească şi să binecuvinteze în Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască în orice ceartă şi în orice rănire.

6 Toţi bătrînii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-şi spele mînile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul în vale.

7 Şi, luînd cuvîntul, să zică: ,,Mînile noastre n'au vărsat sîngele acesta, şi ochii noştri nu l-au văzut vărsîndu-se.

8 Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu pune sîngele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.`` Şi sîngele acela nu -i va fi pus în socoteală.

9 Astfel trebuie să curăţi din mijlocul tău sîngele nevinovat, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului.

10 Cînd vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, dacă Domnul îi dă în mînile tale, şi vei lua prinşi din ei,

11 poate că printre cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă, şi vei dori s'o iei de nevastă.

12 Atunci s'o aduci înlăuntrul casei tale. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile,

13 să-şi lepede hainele pe cari le purta cînd a fost prinsă, să locuiască în casa ta, şi să plîngă pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să -i fii bărbat, şi ea să-ţi fie nevastă.

14 Dacă nu-ţi va mai place, s'o laşi să plece unde va voi, dar nu vei putea s'o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca cu o roabă, pentrucă ai înjosit -o.

15 Dacă un om, care are două neveste, iubeşte pe una şi nu iubeşte pe cealaltă, şi dacă are copii cu ele, din cari întîiul născut este dela nevasta pe care n'o iubeşte,

16 cînd îşi va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întîi născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte, în locul fiului aceleia pe care n'o iubeşte, şi care este întîiul născut.

17 Ci să recunoască de întîi născut pe fiul aceleia pe care n'o iubeşte, şi să -i dea o parte îndoită din averea lui; căci fiul acesta este cel dintîi rod al puterii lui, şi lui i se cuvine dreptul de întîi născut.

18 Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n'ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, şi nu -i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit,

19 tatăl şi mama să -l ia, şi să -l ducă la bătrînii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte.

20 Să spună bătrînilor cetăţii lui: ,,Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n'ascultă de glasul nostru, şi este lacom şi beţiv.``

21 Şi toţi oamenii din cetatea lui să -l ucidă cu pietre, şi să moară. Astfel să curăţi răul din mijlocul tău, pentruca tot Israelul s'audă şi să se teamă.

22 Dacă se va omorî un om care a săvîrşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, şi l-ai spînzurat de un lemn,

23 trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn; ci să -l îngropi în aceeaş zi, căci cel spînzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci ţara pe care ţi -o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

1 Om i det land som HERREN, din Gud, vill giva dig till besittning en ihjälslagen människa påträffas liggande på marken, och man icke vet vem som har dödat honom,

2 så skola dina äldste och dina domare gå ut och mäta upp avståndet från platsen där den ihjälslagne påträffas till de städer som ligga där runt omkring.

3 Och de äldste i den stad som ligger närmast denna plats skola taga en kviga som icke har blivit begagnad till arbete, och som icke såsom dragare har gått under ok.

4 Och de äldste i staden skola föra kvigan ned till en dalgång som icke har varit plöjd eller besådd; och där i dalen skola de krossa nacken på kvigan.

5 Och prästerna, Levi söner, skola träda fram, ty dem har HERREN, din Gud, utvalt till att göra tjänst inför honom och till att välsigna i HERRENS namn, och såsom de bestämma skola alla tvister och alla misshandlingsmål behandlas.

6 Och alla de äldste i den staden, de som bo närmast platsen där den ihjälslagne påträffades, skola två sina händer över kvigan på vilken man hade krossat nacken i dalen;

7 och de skola betyga och säga: »Våra händer hava icke utgjutit detta blod, och våra ögon hava icke sett dådet.

8 Förlåt ditt folk Israel, som du har förlossat, HERRE, och låt icke oskyldigt blod komma över någon i ditt folk Israel.» Så bliver denna blodskuld dem förlåten.

9 Du skall skaffa bort ifrån dig skulden för det oskyldiga blodet, ty du skall göra vad rätt är i HERRENS ögon.

10 Om HERREN, din Gud, när du drager ut i krig mot dina fiender, giver dem i din hand, så att du tager fångar,

11 och du då bland fångarna får se någon skön kvinna som du fäster dig vid, och som du vill taga till hustru åt dig,

12 så skall du föra henne in i ditt hus, och hon skall raka sitt huvud och ansa sina naglar.

13 Och hon skall lägga av de kläder hon bar såsom fånge och skall bo i ditt hus och få begråta sin fader och sin moder en månads tid; därefter må du gå in till henne och äkta henne, så att hon bliver din hustru.

14 Och om du sedan icke mer finner behag i henne, så må du låta henne gå vart hon vill; du får icke sälja henne för penningar. Du får icke heller behandla henne såsom trälinna, då du nu har kränkt henne.

15 Om en man har två hustrur, en som han älskar och en som han försmår, och båda hava fött honom söner, såväl den han älskar som den han försmår, och hans förstfödde son till den försmådda,

16 så får mannen icke, när han åt sina söner utskiftar sin egendom såsom arv, giva förstfödslorätten åt sonen till den älskar, till förfång för sonen till den han försmår, då nu denne är den förstfödde,

17 utan han skall såsom sin förstfödde erkänna sonen till den försmådda och giva honom dubbel lott av allt vad han äger. Ty denne är förstlingen av hans kraft; honom tillhör förstfödslorätten.

18 Om någon har en vanartig och uppstudsig son, som icke lyssnar till sin faders och sin moders ord, och som, fastän de tukta honom, ändå icke hör på dem,

19 så skola hans fader och hans moder taga honom och föra honom ut till de äldste i staden, till stadens port.

20 Och de skola säga till de äldste i staden: »Denne vår son är vanartig och uppstudsig och vill icke lyssna till våra ord, utan är en frossare och drinkare.»

21 Då skall allt folket i staden stena honom till döds: du skall skaffa bort ifrån dig vad ont är. Och hela Israel skall höra det och frukta.

22 Om på någon vilar en sådan synd som förtjänar döden, och han så bliver dödad och du hänger upp honom på trä,

23 så skall den döda kroppen icke lämnas kvar på träet över natten, utan du skall begrava den på samma dag, ty en Guds förbannelse är den som har blivit upphängd; och du skall icke orena det land som HERREN, din Gud, vill giva dig till arvedel.