1 Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele.

2 Da, El Şi -a plecat urechea spre mine, de aceea -L voi chema toată viaţa mea.

3 Mă înfăşuraseră legăturile morţii, şi m'apucaseră sudorile mormîntului; eram pradă necazului şi durerii.

4 Dar am chemat Numele Domnului, şi am zis: ,,Doamne, mîntuieşte-mi sufletul.``

5 Domnul este milostiv şi drept, şi Dumnezeul nostru este plin de îndurare.

6 Domnul păzeşte pe cei fără răutate: eram nenorocit de tot, dar El m'a mîntuit.

7 Întoarce-te, suflete, la odihna ta, căci Domnul ţi -a făcut bine.

8 Da, Tu mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, ochii din lacrămi, şi picioarele de cădere.

9 Voi umbla înaintea Domnului, pe pămîntul celor vii.

10 Aveam dreptate cînd ziceam: ,,Sînt foarte nenorocit!``

11 În neliniştea mea, ziceam: ,,Orice om este înşelător.``

12 Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine?

13 Voi înălţa paharul izbăvirilor, şi voi chema Numele Domnului;

14 îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului, în faţa întregului Său popor.

15 Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.

16 Ascultă-mă, Doamne, căci sînt robul Tău: robul Tău, fiul roabei Tale, şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.

17 Îţi voi aduce o jertfă de mulţămire, şi voi chema Numele Domnului;

18 îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului în faţa întregului Său popor,

19 în curţile Casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime! Lăudaţi pe Domnul!

1 Jag har HERREN kär, ty han hör min röst och mina böner.

2 Ja, han har böjt sitt öra till mig; i hela mitt liv skall jag åkalla honom.

3 Dödens band omvärvde mig, och dödsrikets ångest grep mig; jag kom i nöd och bedrövelse.

4 Men jag åkallade HERRENS namn: »Ack HERRE, rädda min själ.»

5 HERREN är nådig och rättfärdig, vår Gud är barmhärtig.

6 HERREN bevarar de enfaldiga; jag var i elände, och han frälste mig.

7 Vänd nu åter till din ro, min själ, ty HERREN har gjort väl mot dig.

8 Ja, du har räddat min själ från döden, mitt öga från tårar, min fot ifrån fall;

9 jag skall få vandra inför HERREN i de levandes land.

10 Jag tror, ty därför talar jag, jag som var storligen plågad,

11 jag som måste säga i min ångest: »Alla människor äro lögnaktiga.»

12 Huru skall jag vedergälla HERREN alla hans välgärningar mot mig?

13 Jag vill taga frälsningens bägare och åkalla HERRENS namn.

14 Jag vill infria åt HERREN mina löften, ja, i hela hans folks åsyn.

15 Dyrt aktad i HERRENS ögon är hans frommas död.

16 Ack HERRE, jag är ju din tjänare, jag är din tjänare, din tjänarinnas son; du har lossat mina band.

17 Dig vill jag offra lovets offer, och HERRENS namn vill jag åkalla.

18 Jag vill infria åt HERREN mina löften, ja, i hela hans folks åsyn,

19 i gårdarna till HERRENS hus, mitt i dig, Jerusalem. Halleluja!