1 Viaţa Sarei a fost de o sută douăzeci şi şapte de ani: aceştia sînt anii vieţii Sarei.

2 Sara a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în ţara Canaan; şi Avraam a venit să jălească pe Sara şi s'o plîngă.

3 Avraam s'a sculat apoi dinaintea moartei sale, şi a vorbit astfel fiilor lui Het:

4 ,,Eu sînt străin şi venetic printre voi, daţi-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngrop moarta şi s'o ridic dinaintea mea.``

5 Fiii lui Het au răspuns astfel lui Avraam:

6 ,,Ascultă-ne, domnule! Tu eşti ca un domnitor al lui Dumnezeu în mijlocul nostru; îngroapă-ţi moarta în cel mai bun din mormintele noastre! Niciunul din noi nu te va opri să-ţi îngropi moarta în mormîntul lui.``

7 Avraam s'a sculat şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea norodului ţării, adică înaintea fiilor lui Het.

8 Şi le -a vorbit astfel: ,,Dacă găsiţi cu cale să-mi îngrop moarta şi s'o iau dinaintea ochilor mei, ascultaţi-mă, şi rugaţi pentru mine pe Efron, fiul lui Ţohar,

9 să-mi dea peştera Macpela, care -i a lui, şi care este chiar la marginea ogorului lui; să mi -o dea în schimbul preţului ei, ca să-mi slujească drept loc pentru îngropare în mijlocul vostru.``

10 Efron era şi el acolo în mijlocul fiilor lui Het. Şi Efron, Hetitul, a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het şi în auzul tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii:

11 ,,Nu, domnul meu, ascultă-mă! Îţi dăruiesc ogorul şi-ţi dăruiesc şi peştera care este în el. Ţi le dăruiesc în faţa fiilor norodului meu: şi îngroapă-ţi moarta.``

12 Avraam s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea norodului ţării.

13 Şi a vorbit astfel lui Efron, în auzul norodului ţării: ,,Ascultă-mă, te rog! Îţi dau preţul ogorului: primeşte -l dela mine; şi-mi voi îngropa moarta în el.``

14 Şi Efron a răspuns astfel lui Avraam:

15 ,,Domnul meu, ascultă-mă! O bucată de pămînt de patru sute de sicli de argint, ce este aceasta între mine şi tine? Îngroapă-ţi dar moarta!``

16 Avraam a înţeles pe Efron. Şi Avraam a cîntărit lui Efron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het: patru sute de sicli de argint, cari mergeau la orice negustor.

17 Ogorul lui Efron din Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, ogorul şi peştera din el, şi toţi copacii cari se aflau în ogor şi în toate hotarele lui dejur împrejur,

18 au fost întărite astfel ca moşie a lui Avraam, în faţa fiilor lui Het şi a tuturor celor ce treceau pe poarta cetăţii.

19 După aceea, Avraam a îngropat pe Sara, nevastă-sa, în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, adică Hebron, în ţara Canaan.

20 Ogorul şi peştera din el au fost întărite astfel lui Avraam ca ogor pentru înmormîntare, de către fiii lui Het.

1 Foi a vida de Sara cento e vinte e sete anos: estes foram os anos da vida de Sara.

2 Morrendo Sara em Quiriate-Arba, que é Hebrom, na terra de Canaã, veio Abraão para carpi-la e chorar por ela.

3 Depois de se levantar de diante da sua falecida mulher, disse aos filhos de Hete:

4 Peregrino e forasteiro sou entre vós. Dai-me entre vós a posse dum lugar de sepultura para que eu sepulte o meu defunto de diante da minha face.

5 Responderam-lhe os filhos de Hete:

6 Ouve-nos, meu senhor. Tu és príncipe de Deus entre nós: enterra na melhor de nossas sepulturas o teu defunto; nenhum de nós te vedará a sua sepultura, para enterrares o teu defunto.

7 Levantou-se Abraão e fez reverência ao povo da terra, aos filhos de Hete.

8 Falou com eles, dizendo: Se é do vosso agrado que eu sepulte o meu defunto de diante da minha face, ouvi-me e intercedei por mim junto a Efrom, filho de Zoar,

9 para que ele me dê a cova de Macpela, que tem no fim do seu campo; que ma dê pelo preço justo para uma posse entre vós de um lugar de sepultura.

10 Ora Efrom estava sentado no meio dos filhos de Hete; respondeu Efrom, o heteu a Abraão, ouvindo-o os filhos de Hete, a saber, todos os que entravam pela porta da sua cidade:

11 De nenhuma sorte, meu senhor, ouve-me. O campo te dou, também te dou a cova que nele está: na presença dos filhos do meu povo te dou; sepulta o teu defunto.

12 Abraão fez uma reverência diante do povo da terra.

13 E disse a Efrom, aos ouvidos do povo da terra: Mas, se te agrada, ouve-me. Darei o preço do campo: toma-o de mim, e ali sepultarei o meu defunto.

14 Respondeu-lhe Efrom:

15 Meu senhor, ouve-me. Um terreno que vale quatrocentos siclos de prata! que é isto entre mim e ti? Sepulta ali o teu defunto.

16 Abraão ouviu a Efrom; e pesou-lhe a prata, de que este tinha falado aos ouvidos dos filhos de Hete, quatrocentos siclos de prata, moeda corrente entre os mercadores.

17 Assim o campo de Efrom, que estava em Macpela, em frente de Manre, o campo e a cova que nele havia e todas as árvores que no campo havia, por todos os seus limites ao redor, se confirmaram

18 a Abraão como posse na presença dos filhos de Hete, a saber, de todos os que entravam pela porta da sua cidade.

19 Depois sepultou Abraão a Sara, sua mulher, na cova do campo de Macpela em frente de Manre (esta é Hebrom), na terra de Canaã.

20 Assim o campo, e a cova que nele estava, foram confirmados a Abraão pelos filhos de Hete para posse de um lugar de sepultura.