1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
2 dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
3 dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
4 dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,
5 atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
7 El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
8 Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
9 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.
10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
11 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;
13 de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
14 cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
15 cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
16 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
17 care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.
18 Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:
19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.
20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
21 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;
22 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
1 Filho meu, se receberes as minhas palavras, E entesourares em ti os meus mandamentos,
2 De sorte que inclines o teu ouvido à sabedoria, E apliques o teu coração ao entendimento;
3 Se clamares ao discernimento, E alçares a tua voz ao entendimento;
4 Se buscares a sabedoria como a prata, E a procurares diligentemente como a tesouros escondidos;
5 Então entenderás o temor de Jeová, E acharás o conhecimento de Deus.
6 Pois Jeová é quem dá a sabedoria, Da sua boca procedem o conhecimento e o entendimento.
7 Ele reserva a verdadeira sabedoria para os retos, É escudo para os que andam em integridade,
8 Para guardar as veredas do juízo, E preservar o caminho dos seus santos.
9 Então entenderás a justiça, o juízo E a eqüidade, todas as boas veredas.
10 Pois a sabedoria entrará no teu coração, E a ciência agradará à tua alma;
11 A discrição te protegerá, E o discernimento te guardará,
12 Para te livrar do caminho do homem mau, E do que fala coisas perversas;
13 Dos que abandonam as veredas da retidão, Para andarem nos caminhos das trevas;
14 Dos que se alegram de fazer o mal, E se deleitam nas perversidades do homem mau;
15 Dos que são tortuosos nas suas veredas, E iníquos nas suas carreiras;
16 E também para te livrar da mulher estranha, Da estrangeira que lisonjeia com as suas palavras;
17 A qual abandona o amigo da sua mocidade, E se esquece da aliança do seu Deus.
18 Pois a sua casa pende para a morte, E as suas veredas guiam para as sombras.
19 Ninguém dos que entram a ela, tornará a sair, Nem acertará com as veredas da vida:
20 Assim andarás pelo caminho dos homens de bem, E guardarás as veredas dos justos.
21 Pois os retos habitarão na terra, E nela permanecerão os perfeitos.
22 Mas os perversos serão exterminados da terra, E dela serão desarraigados os trangressores.