1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!

2 Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.

3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.

4 Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.

5 Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!

6 Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!

7 Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;

8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;

9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!``

10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.

13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.

1 O meu coração está resoluto, ó Deus; Cantarei, sim cantarei louvores, até com a minha glória.

2 Despertai, saltério e harpa; Eu farei acordar a aurora.

3 Dar-te-ei graças entre os povos, Jeová; Cantarei louvores a ti entre as nações.

4 Pois grande acima dos céus é a tua benignidade, E a tua verdade chega até as nuvens.

5 Sê exaltado, ó Deus, acima dos céus; E seja a tua glória acima de toda a terra,

6 Para que sejam livres os teus amados, Salva com a tua destra, e responde-me.

7 Deus falou na sua santidade: Exultarei, Dividirei a Siquém e medirei o vale de Sucote.

8 Meu é Gileade e meu é Manassés; Também Efraim é a defesa da minha cabeça, Judá é o meu cetro.

9 Moabe é o meu vaso de lavar, A Edom atirarei o meu sapato, Sobre a Filístia jubilarei.

10 Quem me introduzirá na cidade fortificada? Quem me levará até Edom?

11 Não nos rejeitaste, ó Deus? Não sais, ó Deus, com os nossos exércitos.

12 Dá-nos auxílio contra o adversário, Pois vão é o socorro da parte do homem.

13 Em Deus faremos proezas, Porque é ele quem calcará aos pés os nossos adversários.