1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?

2 Pînă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

3 Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,

4 ca să nu zică vrăjmaşul meu: ,,L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.

5 Eu am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:

6 cînt Domnului, căci mi -a făcut bine!

1 Até quando, Jeová! esquecer-te-ás de mim para sempre? Até quando me ocultarás o teu rosto?

2 Até quando encherei a minha alma de cuidados, Tendo diariamente tristeza no meu coração? Até quando sobre mim se exaltará o meu inimigo?

3 Considera e responde-me, Jeová, Deus meu. Alumia os meus olhos para que não durma eu o sono da morte,

4 A fim de que não diga o meu inimigo: Prevaleci contra ele, E os meus adversários não se alegrem, quando eu for abalado.

5 Mas quanto a mim, confio na tua misericórdia; Regozije-se o meu coração na tua salvação.

6 Cante eu a Jeová, Porque me fez o bem.