1 (Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom.) Doamne, ce mulţi sînt vrăjmaşii mei! Ce mulţime se scoală împotriva mea!

2 Cît de mulţi zic despre mine: ,,Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!`` -

3 Dar, Tu, Domane, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea, şi Tu îmi înalţi capul!

4 Eu strig cu glasul meu către Domnul, şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfînt.

5 Mă culc, adorm, şi mă deştept iarăş, căci Domnul este sprijinul meu.

6 Nu mă tem de zecile de mii de popoare, cari mă împresoară de toate părţile.

7 Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei, şi zdrobeşti dinţii celor răi.

8 La Domnul este scăparea: binecuvîntarea Ta să fie peste poporul Tău.

1 Jeová, como se multiplicam os meus adversários! Muitos são os que se levantam contra mim.

2 Muitos são os que dizem de mim: Não há em Deus salvação para ele. (Selá)

3 Tu, porém, Jeová, és um escudo ao redor de mim, A minha glória, e o que exaltas a minha cabeça.

4 Com a minha voz clamo a Jeová, E ele do seu santo monte me responde. (Selá)

5 Eu me deitei e dormi; Acordei, porque Jeová me sustenta.

6 Não terei medo das miríades de gente, Que se puseram contra mim de todos os lados.

7 Levanta-te, Jeová; salva-me, Deus meu, Pois feriste no queixo todos os meus inimigos; Quebraste os dentes aos iníquos.

8 A Jeová pertence a salvação, Sobre o teu povo seja a tua bênção. (Selá)