1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.
2 Frumoasă înalţime, bucuria întregului pămînt, este muntele Sionului; în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.
3 Dumnezeu, în casele Lui împărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4 Căci iată că împăraţii se adunaseră: doar au trecut împreună,
5 au privit -o, au înlemnit, s'au temut, şi au luat -o la fugă.
6 I -a apucat un tremur acolo, ca durerea unei femei la facere.
7 Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vîntul de răsărit, care sfărîmă corăbiile din Tarsis.
8 Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -
9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gîndim, în mijlocul Templului Tău!
10 Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pînă la marginile pămîntului; dreapta Ta este plină de îndurare.
11 Se bucură muntele Sionului, şi se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale.
12 Străbateţi Sionul, şi ocoliţi -l, număraţi -i turnurile,
13 priviţi -i întăritura, şi cercetaţi -i palatele, ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.
14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră pînă la moarte.
1 Grande é Jeová, e mui digno de ser louvado, Na cidade de nosso Deus, no seu santo monte.
2 De bela e alta situação, alegria da terra toda, É o monte de Sião aos lados do norte, Cidade do grande Rei.
3 Nos palácios dela fez-se Deus conhecer como alto refúgio.
4 Pois eis que os reis se ajuntaram, Juntos marcharam.
5 Eles viram, ficaram então assombrados; Ficaram conturbados, apressaram-se em fugir.
6 Ali se apoderou deles o tremor, Dores, como as duma mulher que está de parto.
7 Com um vento oriental Quebras as naus de Társis.
8 Como temos ouvido, assim vimos Na cidade de Jeová dos exércitos, na cidade de nosso Deus: Deus a estabelecerá para sempre. (Selá)
9 Meditamos, ó Deus, sobre a tua benignidade No meio do teu templo.
10 Como é o teu nome, ó Deus, Assim é o teu louvor até os confins da terra: De retidão está cheia a tua destra.
11 Alegre-se o monte de Sião, Regozijem-se as filhas de Judá, Por causa dos teus juízos.
12 Dai voltas a Sião, ide ao redor dela; Contai as suas torres.
13 Notai bem os seus baluartes, Considerai os seus palácios, Para que o conteis à geração seguinte.
14 Pois este Deus é o nosso Deus para todo o sempre: É ele quem nos guiará até a morte.